Apicultorii români solicită măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor de albine și reducerea costurilor de producție, în contextul dificultăților economice din ultimii ani, avertizând că importurile de miere din statele Mercosur vor pune o presiune suplimentară asupra sectorului.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, afirmă că, deși anul trecut s-a încercat fără succes obținerea unui ajutor de minimis de la Ministerul Agriculturii pentru susținerea familiilor de albine, în prezent se află în Parlament patru proiecte legislative care vizează acordarea unui sprijin financiar pentru fiecare familie de albine, reducerea TVA la hrana utilizată în stupine și diminuarea unor costuri fiscale care afectează activitatea apicolă.
”S-a încercat, la nivel de minister, să obținem fonduri măcar pentru menținerea familiilor de albine prin asigurarea hranei, însă, din păcate, acest sprijin nu s-a concretizat. Am avut deschidere din partea unor reprezentanți din Parlament, iar în momentul de față există patru proiecte legislative în discuție. Două dintre ele prevăd acordarea unui sprijin pentru fiecare familie de albine, timp de trei ani. Propunerea vizează aproximativ 12-15 euro pentru fiecare familie de albine, în jur de 60-70 de lei, dar forma finală a proiectului nu este încă stabilită. I-am ruga pe cei în măsură să își aplece un pic sufletul și inima către aceste lucruri, în ciuda condițiilor economice pe care le știm”, a declarat pentru AGERPRES Răzvan Coman, la Târgul Național al Mierii.
Un alt proiect menționat de șeful ACA se referă la reducerea TVA pentru hrana albinelor. ‘La majoritatea animalelor, hrana are TVA de 11%, însă albina nu consumă furaje, ci zahăr, iar zahărul este taxat cu 21%. Este practic singurul substituent de hrană pe care îl putem folosi. De asemenea, după modificările fiscale din decembrie, au crescut și impozitele pentru mijloacele de transport apicole, unele ajungând la 2.000-3.000 de lei pe an, costuri care se reflectă în prețul produsului final’, a precizat el.
Referitor la importurile de miere din statele Mercosur, reprezentantul apicultorilor a avertizat că acestea ar putea crește semnificativ odată cu eliminarea taxelor vamale. Potrivit acestuia, până acum, din țările din această regiune intrau în Uniunea Europeană aproximativ 45.000 de tone de miere, însă volumele ar putea fi mult mai mari în viitor, fiind scutite de taxe vamale.
”Vă dați seama că vor veni cantități mai mari și scutite de taxa de import. Categoric vor fi afectați nu numai apicultorii din România, ci toți apicultorii din Uniunea Europeană. Lucrul acesta nu aduce beneficii sectorului agricol european, care va fi afectat și din punct de vedere al polenizării, pentru că va scădea numărul familiilor de albine. Apicultorul nu va mai putea susține economic un număr semnificativ de familii de albine sau măcar pe cele existente, pentru că nu mai este rentabil. Practic, este falimentar. Și toate aceste importuri din Mercosur se vor suprapune peste cele din Ucraina și China”, a explicat Coman.
Acesta consideră că autoritățile trebuie să efectueze analize pentru toate loturile de miere care vin din aceste țări și nu doar pentru un anumit procent. ”Dacă analizele se vor face cum s-au făcut și până acum, agricultura – nu numai apicultura din Uniunea Europeană – nu va avea nicio șansă. Propunerea este ca pentru fiecare lot să se facă buletine de analiză, în laboratoare certificate de Uniune și supravegheate de autoritățile sanitare veterinare naționale, nu doar pentru 4% din loturi, cum este situația în prezent. Una este să practici cultura mare, zootehnia sau apicultura în Ucraina, China, Argentina sau Brazilia și altceva în UE”, a punctat președintele asociației.
În ceea ce privește producția de miere din 2026, șeful ACA afirmă că estimările sunt pozitive, așteptând o producție de 17.000-18.000 de tone, mult mai bună decât anul trecut, datorită condițiilor meteo actuale. Efectivele de familii de albine din România au fost refăcute în mare parte după pierderile masive din anul trecut, fiind estimate acum la 1,5-1,6 milioane de familii.
”După un an extrem de dificil în 2025, iarna a fost aproape normală și stupii care au intrat la iernat în mare parte din țară au ieșit cum trebuie, dar există zone, mai ales în centrul țării, unde mortalitățile au fost exagerate, similar anului trecut. În principiu, însă, putem spune că în mare parte din țară primăvara este normală pentru dezvoltarea familiilor de albine, iar estimările noastre sunt pozitive atât pentru efective, cât și pentru producție. Ne apropiem de 20.000 de tone într-un an normal”, a declarat reprezentantul apicultorilor.
Acesta a explicat că temperaturile mai scăzute din această perioadă încetinesc dezvoltarea vegetației, ceea ce poate proteja culturile de eventuale înghețuri târzii și favoriza culesurile principale. ”Sperăm ca anul acesta să avem culesuri de rapiță și de salcâm. Manifestările climatologice actuale au tendințe favorabile pentru aceste două culesuri principale”, a adăugat el.
Potrivit sursei citate, în 2025, la începutul lunii februarie, erau estimate aproximativ 1,5 milioane de familii de albine, dar până la finalul iernii s-au pierdut încă 200.000-300.000 de familii, astfel că populația rămasă a fost de aproximativ 1,2-1,3 milioane de familii. În multe cazuri, apicultorii și-au refăcut parțial sau total stupinele, dar presiunea economică i-a determinat pe unii, în special pe cei tineri, să renunțe la activitate.
”Majoritatea apicultorilor cu experiență și-au refăcut stupina în mare parte. Dacă nu s-a ajuns la 100% refacere, atunci undeva la 75-80%. Din păcate, din cauza condițiilor economice, încă din anul 2022, mulți apicultori, mai ales tinerii, au renunțat, pentru că nu poți să vinzi un borcan cu 10 lei când ai cheltuit 11 lei sau mai mult. Din punct de vedere economic, activitatea nu mai este rentabilă. Cei care o mențin fac acest lucru din pasiune și iubire pentru albine, pentru că, așa cum spunem noi, avem albina în sânge. Albina nu poate fi ținută ca orice alt animal de grajd, pe care îl hrănești și obții ceva de la el. Ea are permanent contact cu natura și trebuie îngrijită”, a subliniat șeful ACA.
Pe lângă dificultățile economice, reprezentantul ACA afirmă că schimbările climatice reprezintă o provocare majoră, obligând apicultorii să se adapteze rapid.
”Condițiile de acum cinci-zece ani nu mai sunt valabile. Practicarea apiculturii necesită o adaptabilitate extrem de ridicată, iar apicultorii trebuie să intervină rapid și să aplice metode despre care înainte nici măcar nu auziseră. Schimbările climatice au venit prea urgent, iar cercetările durează doi-trei ani pentru rezultate. În lipsa culesului, a temperaturilor ridicate sau a mutării stupilor în zone cu mai multe resurse, toate aceste metode trebuie implementate imediat. Dacă nu azi, ieri era cel mai bine”, a adăugat el.
De asemenea, șeful ACA a subliniat că producția scăzută de miere din anul precedent a influențat prețurile, însă creșterile au fost minime, întrucât acestea depind de piața internațională. ”De exemplu, producția de miere de salcâm din România a fost doar 10-20% din ceea ce trebuia să se producă, însă prețurile nu au crescut semnificativ. Uniunea Europeană importă multă miere, iar prețul internațional dictează practic și prețul din România. Aici este paradoxul: nu ai producție, ai cerere, dar prețul nu crește, pe considerentul că vine din afară altfel de miere, iar EFSA a demonstrat în 2023 că peste 60% din cele peste 300 de probe erau surogate de zahăr”, a menționat Răzvan Coman.
Bucureștenii sunt așteptați la ediția de primăvară a Târgului Național al Mierii, care are loc în acest weekend la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, unde peste o sută de expozanți – apicultori și firme specializate – își etalează produsele.
Prețul mierii variază între 20 și 50 lei, în funcție de gramaj și sortiment.
