Populaţia de imigranţi fără documente din Spania a avut termen-limită până marţi să solicite statutul legal în cadrul programului amplu de regularizare al ţării, iar aproape un milion de persoane au făcut acest demers, dublu decât erau estimările, relatează POLITICO.
Deşi guvernul spaniol se aştepta iniţial ca aproximativ 500.000 de persoane să depună cereri în cadrul programului – care oferă permise de şedere ce pot fi reînnoite tuturor solicitanţilor care locuiesc în Spania de cel puţin cinci luni şi au cazierul judiciar curat -, peste 900.000 de persoane depuseseră deja cereri până la jumătatea lunii iunie, potrivit autorităţilor spaniole.
Această campanie de legalizare are la bază o iniţiativă cetăţenească din 2024, susţinută de peste 700.000 de spanioli, sute de organizaţii umanitare, grupuri de afaceri şi Biserica Catolică. În aprilie anul trecut, guvernul prim-ministrului Pedro Sánchez a aprobat un decret regal care le-a acordat solicitanţilor puţin peste trei luni pentru a depune cererile pentru a beneficia de acest program.
Aproximativ 360.000 dintre cele peste 900.000 de persoane care au depus cereri până la jumătatea lunii iunie au primit deja permise provizorii de muncă şi de şedere, potrivit oficialilor.
Sánchez a apărat această măsură ca o recunoaştere a celor care contribuie deja la economia Spaniei, însă programul de legalizare a fost contestat de Partidul Popular (de centru-dreapta) şi de gruparea de extremă dreapta Vox.
Luna trecută, Curtea Supremă a ţării a respins o cerere de suspendare provizorie a decretului.
Legalizarea în masă pune Madridul în contradicţie cu politica de imigraţie favorizată în prezent la Bruxelles. La începutul acestei luni, UE a finalizat o revizuire radicală a sistemului său de migraţie, deschizând calea către expulzări mai rapide, proceduri de frontieră mai stricte şi aşa-numitele “centre de returnare” din afara blocului pentru solicitanţii de azil respinşi. Mai multe guverne din UE au solicitat deja înfiinţarea rapidă a acestor centre, ţări precum Danemarca, Austria, Grecia, Germania şi Ţările de Jos fiind în fruntea acestei iniţiative.
Într-o scrisoare adresată reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre ale blocului, la începutul acestei luni, guvernul spaniol şi-a exprimat opoziţia faţă de noile politici, invocând “serioasele îndoieli de natură juridică, de relaţii externe şi operaţionale ridicate de centrele de returnare, precum şi lipsa de proporţionalitate a anumitor măsuri”. În schimb, Madridul a solicitat UE să adopte norme în materie de migraţie care să se bazeze pe “respectarea deplină a dreptului internaţional şi a dreptului Uniunii Europene”.
