Numărul manifestanţilor ucişi în Iran a crescut semnificativ duminică, o organizaţie neguvernamentală raportând cel puţin 192 de morţi în aceste proteste fără precedent din ultimii trei ani.
Mişcarea, declanşată iniţial la Teheran la 28 decembrie 2025 de comercianţi nemulţumiţi de scumpirea vieţii şi deprecierea monedei, s-a extins în multe alte oraşe şi a luat amploare în ultimele zile.
În timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări de la proclamarea sa în 1979, preşedintele american Donald Trump a repetat sâmbătă că Washingtonul este „gata să ajute” protestatarii „care aspiră la libertate”.
În cazul unor atacuri americane, Iranul va riposta vizând obiective militare şi transportul maritim al Statelor Unite, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.
O interviu televizat cu preşedintele iranian Massoud Pezeshkian urmează să fie difuzat în cursul zilei. El va aborda situaţia economică şi „revendicările poporului”, potrivit televiziunii de stat Irib.
Pe teren, mobilizarea nu scade.
Videoclipuri publicate pe reţelele de socializare au arătat mulţimi mari defilând în noaptea de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special în capitala Teheran şi Machhad, în estul ţării.
Aceste imagini sunt probabil difuzate prin satelit, întrucât întreruperea internetului, care durează de peste 60 de ore, face aproape imposibilă orice comunicare cu lumea exterioară.
„Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor”, a subliniat pe contul său X ONG-ul de supraveghere a securităţii cibernetice Netblocks.
În alte videoclipuri, care nu au putut fi autentificate de AFP în acest stadiu, se văd familii care par să identifice într-o morgă din Teheran cadavrele rudelor ucise în timpul manifestaţiilor.
ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a declarat că a confirmat, de la începutul protestelor, „moartea a cel puţin 192 de manifestanţi”, adică mai mult decât dublul cifrei de 51 de morţi comunicată vineri. ONG-ul a avertizat că bilanţul ar putea fi mult mai mare, având în vedere puţinele informaţii care se scurg despre situaţia din ţară.
Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul la New York, a declarat că a primit „mărturii directe şi rapoarte credibile” privind moartea a sute de manifestanţi în ultimele zile.
Organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite, a relatat mai devreme moartea a 116 persoane, dintre care 37 membri ai forţelor de securitate sau alţi responsabili.
„În Iran are loc un masacru. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni noi pierderi de vieţi omeneşti”, avertizează organizaţia.
Ea adaugă că spitalele sunt „copleşite”, că rezervele de sânge sunt în scădere şi că mulţi manifestanţi au fost vizaţi în mod deliberat în ochi cu focuri de armă.
Linii telefonice întrerupte
În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni i-a avertizat pe „cei care conduc protestele către distrugere, haos şi acte teroriste”.
Duminică, şeful poliţiei a anunţat „arestări importante ale principalilor responsabili implicaţi în revolte”.
La Teheran, un jurnalist AFP descrie o paralizie aproape totală a vieţii cotidiene. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor şi multe magazine şi-au închis porţile.
Şcolile sunt închise, iar învăţământul se desfăşoară acum la distanţă, dar fără internet este imposibil să te conectezi. De asemenea, deşi mulţi iranieni se duc în continuare la birou, lipsa reţelei face practic imposibilă orice activitate.
Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimei mari valuri de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii cotidiene nu a avut nimic de-a face cu situaţia actuală.
Starlink
Autorităţile iraniene ar putea bruia terminalele Starlink pentru a izola şi mai mult ţara în contextul unei întreruperi continue a comunicaţiilor, potrivit unui expert care studiază întreruperile de internet, anunţă CNN.
Starlink este un serviciu cu sediul în SUA, deţinut de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk. Acesta furnizează internet mobil de mare viteză printr-o reţea de sateliţi orbitali.
Doug Madory, director de analiză internet la platforma de informaţii de reţea Kentik, a ridicat posibilitatea ca guvernul să desfăşoare „un fel de război electronic pentru a încerca să perturbe semnalele Starlink”.
„Când foloseşti un terminal satelitar, practic emiţi semnalul”, a spus el. Acest semnal poate fi apoi urmărit şi blocat, „în funcţie de cât efort doreşte să depună guvernul în acest sens”, a declarat Madory pentru CNN.
Unii utilizatori Starlink din Iran se confruntă cu un nivel ridicat de „pierdere de pachete”, ceea ce indică faptul că semnalul lor ar putea fi „blocat”, a spus Madory.
Chiar dacă regimul iranian se opune utilizării Starlink în ţară, Madory a spus că oamenii au reuşit să introducă ilegal terminale.
Foarte prezent pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul în exil al şahului răsturnat în 1979, a chemat la noi acţiuni mai târziu duminică.
„Nu părăsiţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că voi fi în curând alături de voi”, a spus el.
Această mobilizare are loc într-o ţară slăbită de războiul cu Israelul din iunie şi de loviturile date mai multor aliaţi regionali, precum şi de sancţiunile legate de programul său nuclear, reinstituite în septembrie de ONU.
Duminică, Israelul şi-a manifestat sprijinul pentru „lupta poporului iranian pentru libertate” şi a solicitat UE să califice Gărzile Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, drept „organizaţie teroristă”.
