Aproximativ 80 de pacienţi din mai multe judeţe, internaţi, începând din luna august, la singura secţie de psihiatrie care asigură tratament pentru adulţii care suferă de adicţii

Aproximativ 80 de pacienţi din mai multe judeţe ale ţării s-au internat, din luna august a anului trecut şi până în prezent, în singura secţie de psihiatrie care asigură tratament pentru adulţii care suferă de adicţii. Secţia este parte a Spitalului de Psihiatrie Schitu Greci din judeţul Olt, o internare durează în jur de 90 de zile, iar accesul pacienţilor se face după ce aceştia trec de perioada de sevraj.

Medicul specialist psihiatru Mihaela Bugan, şeful secţiei adicţii de la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci din judeţul Olt, a explicat, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog de la , cum sunt ajutaţi pacienţii care suferă de adicţii în perioada care urmează fazei de sevraj.

 
”Această secţie post-cură a fost concepută cu ideea de a ajuta pacientul în perioada de continuare a tratamentului, nu în perioada de sevraj. Sevrajul se tratează în secţiile de psihiatrie adulţi, noi nu internăm persoane care sunt în sevraj. Secţia are un număr de 24 de paturi, funcţionează de la jumătatea lunii august (a anului trecut – n.r.), iar internarea se face pentru toţi pacienţii din toată ţara, deci poate să vină oricine, în baza biletului de trimitere, bineînţeles, pacientul să fie asigurat”, a declarat Mihaela Bugan.

 
Potrivit acesteia, în spitalul din judeţul Olt s-au internat, în ultimele luni, pacienţi din Constanţa, Gorj, Ialomiţa, Bistriţa, Bucureşti şi din alte zone ale ţării, 60 dintre aceştia externându-se, iar alţi aproximativ 20 fiind internaţi, în prezent. Acolo, ei beneficiază de terapie medicamentoasă şi psihologică. 
 
”Durata internării depinde foarte mult de evoluţia pacientului, pentru că e nevoie imperioasă ca pacientul să accepte internarea. Noi nu facem internări nevoluntare. Pacientul, cât de cât, parţial aşa, să accepte. Durata de internare este de 90 de zile, însă câţiva dintre ei renunţă, nu ajung la cele 90 de zile, pentru că e o perioadă lungă, grea pentru ei şi noi trebuie să le oferim foarte mult suport. Apare craving-ul, apare dorinţa imperioasă de a consuma neapărat substanţa respectivă. Apare o iritabilitate destul de mare, control impulsional scăzut, cu anxietate, cu insomnii şi toate acestea ne îngreunează munca, dar, în acelaşi timp, nu este imposibil să reuşim să-i aducem pe linia cea bună”, a explicat medicul.
 
Mihaela Bugan a arătat că rata de renunţare şi ”recădere” a pacienţilor este, totuşi, una scăzută. 
 
”Să ştiţi că foarte puţini au recăzut, pentru că şi eu şi colegii mei ţinem legătura cu ei şi după ce se externează şi pleacă acasă şi se reintegrează în familie. Nu ştiu exact să vă spun, însă, cu aproximaţie, din cei 80, cred că 10-15 din ei au recăzut. Suntem la început, dar împreună eu îmi doresc să creştem frumos, să ne dezvoltăm şi să asigurăm pacienţilor noştri cele mai bune abordări terapeutice şi psihologice”, a adăugat Mihaela Bugan.

Canada şi China, acord comercial major privind vehiculele electrice şi canola; SUA avertizează că Ottawa ”va regreta” apropierea de Beijing

Motivarea admiterii contestaţiei în anulare a lui Nelu Iordache: Instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni/ Nu a analizat aspectele care puteau determina o soluţie de încetare a procesului penal