Reprezentanţii a aproximativ patruzeci de ţări au solicitat joi „redeschiderea imediată şi necondiţionată” a strâmtorii Ormuz, ameninţând Iranul cu noi sancţiuni, potrivit ministrului britanic al afacerilor externe, Yvette Cooper, care a prezidat reuniunea lor virtuală.
„Iranul încearcă să ia ostatică economia mondială în strâmtoarea Ormuz. Nu trebuie să aibă câştig de cauză. În acest scop, partenerii au cerut astăzi redeschiderea imediată şi necondiţionată a strâmtorii şi respectarea principiilor fundamentale ale libertăţii de navigaţie şi ale dreptului mării”, a declarat şefa diplomaţiei britanice într-un comunicat.
Ţările au convenit „să exploreze măsuri economice şi politice coordonate, precum sancţiuni, pentru a exercita presiune asupra Iranului în cazul în care strâmtoarea rămâne închisă”, a adăugat ea.
De la începutul războiului, blocarea aproape totală de către Teheran a strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează în mod normal o cincime din producţia mondială de petrol, precum şi gaz natural lichefiat şi îngrăşăminte, are un impact economic global şi a dus la o creştere puternică a preţului hidrocarburilor.
CITEȘTE ȘI Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru Rusia, anunţă Iuri Uşakov
Aproximativ 40 de ţări au discutat joi despre o acţiune comună pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce preşedintele american Donald Trump a afirmat că asigurarea securităţii acestei căi navigabile este o problemă pe care trebuie să o rezolve alţii.
Yvette Cooper a declarat că „imprudenţa” Iranului în blocarea căii navigabile „afectează gospodăriile şi întreprinderile din toate colţurile lumii”. La reuniunea virtuală au participat Franţa, Germania, Canada, Emiratele Arabe Unite şi India.
Discuţiile găzduite de Londra joi au avut loc după ce Trump a declarat miercuri seara că strâmtoarea s-ar putea deschide „în mod natural” şi că ţările care depind de această cale navigabilă au responsabilitatea de a se asigura că aceasta rămâne deschisă, scrie Reuters.
Oficialii europeni au declarat că întâlnirea iniţială de joi s-a concentrat asupra ţărilor dispuse să participe la o coaliţie, precum şi asupra opţiunilor diplomatice şi economice disponibile pentru a convinge Iranul să deschidă strâmtoarea.
Deşi întâlnirea s-a încheiat fără acorduri specifice, a existat un consens că Iranul nu ar trebui să poată introduce taxe de tranzit pentru navele care utilizează această cale navigabilă, ci toate ţările ar trebui să o poată utiliza liber.
Următoarea etapă a discuţiilor va avea loc săptămâna viitoare, când planificatorii militari se vor întâlni pentru a discuta opţiuni, inclusiv posibile operaţiuni de deminare şi furnizarea unei forţe de asigurare a siguranţei pentru transportul comercial.
ACCENT PE OPŢIUNILE DIPLOMATICE ŞI MILITARE
Iranul a închis efectiv această cale navigabilă cheie, care transportă aproximativ o cincime din consumul total de petrol al lumii, ca represalii pentru atacurile SUA-Israel care au început la sfârşitul lunii februarie. Redeschiderea acesteia a devenit o prioritate pentru guvernele din întreaga lume, pe fondul creşterii vertiginoase a preţurilor la energie.
Ţările europene au refuzat iniţial cererea lui Trump de a-şi trimite forţele navale în zonă, din teama de a nu fi târâte în conflict.
Însă îngrijorările legate de impactul creşterii costurilor energiei asupra economiei globale le-au determinat să încerce să formeze o coaliţie pentru a vedea cum îşi pot apăra propriile interese.
Diplomaţii europeni au declarat că formarea coaliţiei se află într-un stadiu incipient, fiind condusă de Marea Britanie şi Franţa. Statele Unite nu au fost implicate.
Purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate franceze, Guillaume Vernet, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că procesul va fi desfăşurat în mai multe etape şi nu va putea avea loc până la încetarea ostilităţilor.
Un punct central al discuţiilor va fi modul în care armatorii pot fi asiguraţi să se simtă suficient de încrezători pentru ca navele să reia traversarea zonei şi să se reducă primele de asigurare.
De asemenea, va fi necesară, în cele din urmă, o coordonare cu Iranul pentru a asigura garanţii de securitate pentru nave, lucru care este puţin probabil în acest moment.
De asemenea, au început discuţiile cu privire la resursele militare care ar putea fi furnizate, a spus Vernet. „Va trebui să adunăm un număr suficient de nave şi să avem capacităţi de coordonare în aer, pe mare, precum şi capacitatea de a partaja informaţii”, a spus el.
Trump a declarat miercuri seara că alte ţări care utilizează Strâmtoarea Hormuz ar trebui să „îşi adune curajul amânat” şi „pur şi simplu să o ia”. „Pur şi simplu preluaţi-o, protejaţi-o, folosiţi-o pentru voi înşivă”, a spus el.
Însă preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vorbind joi din Coreea de Sud, a spus că preluarea militară a strâmtorii este o opţiune „nerealistă”.
„Ar dura o perioadă de timp nedeterminată şi i-ar expune pe toţi cei care se aventurează prin această strâmtoare la riscuri dinspre coastă din partea Gărzii Revoluţiei, precum şi la rachete balistice”, a spus el.
