Figura emblematică a organizaţiei Bunicile din Plaza de Mayo şi a luptei împotriva dictaturii argentiniene, Rosa Roisinblit a murit, sâmbătă, la vârsta de 106 ani, relatează AFP.
Născută în 1919 în Moises Ville, un sat de imigranţi evrei din centrul-estul ţării, Rosa Roisinblit era obstetriciană când viaţa ei s-a schimbat radical pe 6 octombrie 1978, ziua în care fiica ei, Patricia Roisinblit, şi ginerele ei, José Pérez Rojo, ambii militanţi ai organizaţiei armate peroniste Montoneros care lupta împotriva juntei militare, au fost răpiţi. Fiica lor, Mariana, în vârstă de 15 luni, a fost returnată familiei şi va fi crescută de bunica ei, Rosa.
Dar Patricia, însărcinată în luna a opta, este transferată la centrul clandestin de detenţie şi tortură al Şcolii de Mecanică a Marinei din Buenos Aires, unde, la câteva zile după ce a născut într-o pivniţă, i se ia copilul. La fel ca alte aproximativ 30.000 de persoane „dispărute” răpite în mod extrajudiciar în timpul dictaturii militare (1976-1983), Patricia Roisinblit şi José Pérez Rojo sunt asasinaţi fără ca trupurile lor să fie găsite vreodată.
20 de ani mai târziu, în 2000, graţie muncii depuse de organizaţia Bunicile din Plaza de Mayo, al cărei cofondator a fost, Rosa şi-a putut regăsi nepotul, Guillermo Roisinblit, unul dintre cei 140 de copii găsiţi de organizaţia sa.
În acel an, trei militari responsabili de răpirea nepotului ei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 12 şi 25 de ani. Rosa şi cei doi nepoţi ai ei, Mariana şi Guillermo, au asistat la proces. Dar lupta Rosei Roisinblit nu s-a oprit aici. „Durerea este încă prezentă, această rană nu se vindecă niciodată… Dar să spun că mă opresc? Nu, nu mă voi opri niciodată”, a declarat ea într-un interviu acordat AFP în 2016, la vârsta de 97 de ani.
Potrivit asociaţiei Abuelas de Plaza de Mayo, mai sunt încă aproximativ 300 de nepoţi născuţi în captivitate sau răpiţi împreună cu părinţii lor şi plasaţi la apropiaţi regimului care trebuie găsiţi.
„Noi luptăm, dar eroii sunt copiii noştri, care s-au ridicat împotriva unei dictaturi feroce şi şi-au dat viaţa pentru o ţară mai bună”, a adăugat Rosa Roisinblit în interviul acordat AFP. Mariana a postat sâmbătă pe reţelele sociale o fotografie în care ea şi bunica ei se privesc în ochi râzând. „Pentru mine, eşti eternă”, a scris ea.
Pe 24 martie, în timp ce zeci de mii de oameni manifestau la Buenos Aires pentru a comemora cea de-a 49-a aniversare a loviturii de stat militare din 1976, guvernul lui Javier Milei a anunţat declasificarea arhivelor serviciilor secrete referitoare la dictatură.
Cu toate acestea, numeroşi manifestanţi au denunţat „negarea istoriei de către guvernul” ultraliberal, ale cărui măsuri de austeritate au dus la suprimarea a zeci de locuri de muncă în cadrul secretariatului pentru drepturile omului şi în locurile de memorie care au servit drept închisori şi centre de tortură în timpul dictaturii.
