Armata israeliană încearcă să scoată din acţiune cele două mişcări armate, după atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie 2023 şi tirurile transfrontaliere lansate începând de a doua zi de Hezbollahul libanez, în sprijinul aliatului său palestinian.
Ca represalii la atacul Hamas, Israelul a lansat o ofensivă devastatoare care a făcut zeci de mii de morţi şi a provocat o catastrofă umanitară în Fâşia Gaza, la frontiera de sud a Israelului.
Schimburile de focuri transfrontaliere dintre Hezbollah şi Israel au degenerat în război deschis la 23 septembrie 2024, cu o campanie de lovituri israeliene intense, în special împotriva bastioanelor mişcării libaneze aliate cu Iranul.
În Fâşia Gaza, apărarea civilă palestiniană a anunţat duminică „cel puţin” 25 de decese, „inclusiv 13 copii”, într-un atac care a vizat o casă din Jabalia, în nordul teritoriului palestinian. Clădirea a fost redusă la un morman de pietre, potrivit unui corespondent AFP.
„În această dimineaţă, în jurul orei 6:00, a avut loc o explozie uriaşă. Când am ajuns aici, am găsit trupuri sfâşiate”, a declarat Abdallah al-Najjar, un membru al familiei.
Armata israeliană a declarat că a vizat un loc din Jabalia „unde acţionau terorişti”, referindu-se la Hamas, considerată o mişcare teroristă de Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană. „Înainte de lovitură, au fost luate numeroase măsuri pentru a limita riscul de rănire a civililor”, potrivit armatei israeliene.
O altă lovitură israeliană a vizat o casă din oraşul Gaza, tot în nord, ucigând cinci persoane, potrivit apărării civile.
Din 6 octombrie, trupele israeliene desfăşoară o nouă ofensivă aeriană şi terestră împotriva nordului Fâşiei Gaza, în special în Jabalia, unde Hamas ar încerca să îşi regrupeze forţele.
Prin decimarea conducerii mişcării în ultimele luni, armata israeliană a dat lovituri grele grupării islamiste palestiniene, care a preluat puterea în Gaza în 2007, la doi ani după retragerea unilaterală a Israelului din teritoriul pe care l-a ocupat timp de 38 de ani.
De la începutul războiului, cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza sunt sub asediu. Majoritatea au fost strămutaţi şi sunt ameninţaţi de foamete, potrivit ONU.
„O mare parte din cele peste două milioane de persoane suferă de malnutriţie acută şi trăiesc în condiţii inimaginabile”, a deplâns duminică ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 s-a soldat cu moartea a 1.206 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe cifre oficiale şi incluzând ostaticii care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. În acea zi, 251 de persoane au fost răpite. În total, 97 au rămas ostatici în Gaza, dintre care 34 au fost declaraţi morţi de către armată.
Pe de altă parte, cel puţin 43.603 palestinieni au fost ucişi în urma represaliilor israeliene în Gaza, majoritatea fiind civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii controlat de Hamas.
În Liban, la frontiera de nord a Israelului, armata israeliană şi-a continuat loviturile în sudul şi estul ţării, unde Hezbollahul are o prezenţă puternică.
În est, cel puţin 12 persoane au fost ucise în lovituri în regiunea Baalbeck, iar alte trei în satul Al-Qasr, potrivit Ministerului libanez al Sănătăţii.
Iar în sud, trei salvatori afiliaţi Hezbollah au fost ucişi într-o lovitură asupra centrului lor din Adloun, potrivit ministerului.
De asemenea, o lovitură israeliană a lovit duminică o regiune la nord de Beirut, ucigând cel puţin 23 de persoane, inclusiv şapte copii, în oraşul Aalmat, potrivit aceleiaşi surse.
Imagini filmate de AFP au arătat salvatori săpând cu mâinile goale prin dărâmăturile unei case distruse, scoţând la suprafaţă cadavre învelite în pături.
În plus faţă de loviturile aeriene zilnice, trupele israeliene desfăşoară o ofensivă terestră în sudul Libanului, la graniţa cu nordul Israelului, începând cu 30 septembrie.
Duminică, Israelul a revendicat pentru prima dată exploziile din 17 şi 18 septembrie ale dispozitivelor-capcană cu ajutorul cărora comunicau membrii Hezbollah, care, potrivit autorităţilor libaneze, au ucis aproximativ patruzeci de persoane şi au rănit aproape 3 000. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a recunoscut duminică că a dat undă verde operaţiunii.
Pe de altă parte, armata israeliană a declarat în cursul serii că a interceptat două drone care veneau dinspre est. Mai multe atacuri cu drone asupra Israelului au fost revendicate în ultimele săptămâni de grupări pro-iraniene din Irak.
În Siria, un nou atac israelian a ucis nouă persoane, inclusiv un comandant Hezbollah, în Sayyeda Zeinab, o zonă care găzduieşte un important sanctuar şiit apărat de grupări pro-iraniene, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).
