Armenii comemorează vineri un milion și jumătate de victime ale genocidului comis asupra poporului lor în Imperiul Otoman în 1915, împărțiți între necesitatea de a normaliza relațiile cu Turcia fără ca Ankara să își fi recunoscut responsabilitatea în această tragedie sau de a refuza contactele cu urmașii otomanilor, relatează EFE.
‘Astăzi onorăm memoria victimelor genocidului armean din 1915, Marele Măcel, și aducem un omagiu concetățenilor noștri care au fost victime ale masacrelor, deportărilor și foametei în Imperiul Otoman doar pentru că erau armeni’, a afirmat prim-ministrul armean Nikol Pașinian într-un mesaj.
El a adăugat că genocidul a fost cea mai mare tragedie pe care a suferit-o poporul armean.
Premierul Nikol Pașinian a citat ‘Istoria Armeniei’, publicată de Academia de Științe a țării, care afirmă că genocidul a fost, printre altele, o consecință a intrigilor internaționale în care poporul armean a fost atras.
Aceste practici, a asigurat el, au început la mijlocul secolului al XIX-lea și și-au atins apogeul în 1915.
‘Cea mai mare dorință a națiunii noastre s-a împlinit: avem un stat și avem pace. Un stat și pacea sunt garanția că genocidul armean nu se va mai repeta niciodată’, a asigurat premierul Pașinian.
În același timp, a adăugat că pentru aceasta trebuie pus capăt căutării patriei ‘dincolo de cei 29.743 de kilometri pătrați de teritoriu recunoscut internațional ai statului nostru, Republica Armenia’.
‘Pacea și securitatea constau, înainte de toate, în reglementarea relațiilor cu vecinii pe baza recunoașterii integrității teritoriale, suveranității, inviolabilității frontierelor și independenței politice’, a mai afirmat șeful executivului de la Erevan.
Autoritățile armene au condamnat arderea steagului turcesc care a avut loc cu o zi înainte în cadrul tradiționalului Marș al torțelor, organizat înaintea marcării genocidului.
Catolicosul și patriarhul suprem al tuturor armenilor Karekin al II-lea, ierarh al Bisericii Apostolice, a susținut, la rândul său, continuitatea eforturilor pentru recunoașterea genocidului armean.
‘Prin unitatea națională vom putea face ca eforturile noastre pentru a obține recunoașterea universală a genocidului armean să aibă efect și pentru ca măsurile și inițiativele pentru progresul național și o viață pașnică și sigură să dea roade’, a spus el într-un mesaj.
La rândul său, patriarhul armean al Constantinopolului, Saak Mașalian, a subliniat că tragedia trecutului nu ar trebui să fie un zid despărțitor permanent, ci o experiență din care, oricât de dificilă ar fi, să se poată învăța lecții pentru a construi un viitor mai just și mai pașnic.
Ca de obicei, armenii și reprezentanți ai ambasadelor străine marchează evenimentul la memorialul Țițernakaberd (Cetatea Rândunicilor) din Erevan, dedicat victimelor genocidului armean.
Monumentul este alcătuit din 12 plăci de bazalt care reprezintă cele 12 provincii cele mai afectate de genocid. În interior, la un metru și jumătate adâncime, se află o flacără eternă în jurul căreia se depun mii de flori.
Potrivit istoricilor din mai multe țări și guvernului armean, un milion și jumătate de membri ai acestui popor au murit în timpul genocidului al cărui început se comemorează în fiecare an pe 24 aprilie, dată arestării în masă, în 1915, a intelectualilor și membrilor elitei armene din Imperiul Otoman, anterior deportării și morții multora dintre ei.
Exterminarea poporului armean între 1915 și 1923 a fost evenimentul care a dus la consacrarea conceptului de genocid la nivel internațional și a bazelor legale pentru prevenirea acestuia.
Prima țară din lume care a recunoscut genocidul armean a fost Uruguay, în 1965.
