Iranul a declarat vineri că activele iraniene trebuie deblocate şi că trebuie să se instaureze un armistiţiu şi în Liban înainte ca negocierile de pace cu Statele Unite să poată continua, aruncând îndoieli de ultim moment asupra negocierilor programate pentru sâmbătă în Pakistan, relatează Reuters.
Preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat vineri că cele două măsuri fuseseră convenite anterior cu Washingtonul, iar discuţiile nu vor începe până când acestea nu vor fi îndeplinite, pe fondul disputelor tot mai intense privind termenii armistiţiului.
Acest lucru a fost repetat de ministrul de externe Abbas Araghchi, care a cerut, de asemenea, încetarea atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului. Se aşteaptă ca ambii oficiali să participe la discuţii, au declarat surse pakistaneze.
Deşi nu a existat un comentariu imediat din partea Casei Albe, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o postare pe Truth Social că singurul motiv pentru care iranienii sunt în viaţă este acela de a negocia un acord. „Iranienii nu par să-şi dea seama că nu au niciun atu, în afară de şantajarea pe termen scurt a lumii prin utilizarea căilor navigabile internaţionale. Singurul motiv pentru care sunt în viaţă astăzi este pentru a negocia!”, a spus Trump, care este autor al unei cărţi intitulate „Arta negocierii”.
Trump, care nu a abordat în mod specific cererile iraniene, a declarat anterior pentru New York Post că navele de război americane sunt reîncărcate „cu cea mai bună muniţie pentru a relua atacurile asupra Iranului în cazul în care negocierile de pace din Pakistan eşuează”.
Vicepreşedintele JD Vance, care va conduce delegaţia SUA, a declarat că se aşteaptă la un rezultat pozitiv în timp ce pleca spre Pakistan, dar a adăugat: „Dacă vor încerca să se joace cu noi, vor descoperi că echipa de negociere nu este atât de receptivă”.
Iranul nu a reuşit să-şi recupereze zeci de miliarde de dolari din activele sale din băncile străine, provenite în principal din exporturile de petrol şi gaze, din cauza sancţiunilor americane asupra sectoarelor bancar şi energetic.
ARMISTIŢIU FRAGIL
Trump a anunţat marţi un armistiţiu de două săptămâni în războiul care durează de şase săptămâni, cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită după care ameninţase că va distruge „civilizaţia iraniană”.
Cu toate acestea, armistiţiul este fragil, bombardamentele continue ale Israelului asupra Libanului şi închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz dovedindu-se puncte cheie de blocaj pentru ambele părţi.
Armistiţiul a oprit campania de atacuri aeriene ale SUA şi Israelului asupra Iranului. Dar până acum nu a făcut nimic pentru a pune capăt blocadei strâmtorii, care a provocat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării globale cu energie, sau pentru a calma un război paralel purtat de Israel împotriva Hezbollah, aliaţii Iranului din Liban.
Iranul a făcut o „treabă foarte proastă” în ceea ce priveşte petrolul pe care nu-l lasă să treacă prin strâmtoare, a spus Trump într-o postare pe reţelele de socializare. El a avertizat, de asemenea, Teheranul să nu încerce să perceapă taxe de la navele care o traversează. „Nu acesta este acordul pe care îl avem!”, a susţinut şeful Casei Albe.
Israelul şi SUA au declarat că atacurile împotriva grupării militante Hezbollah din Liban nu face parte din armistiţiul convenit.
Israelul a lansat cel mai amplu atac din acest război la câteva ore după anunţarea încetării focului, ucigând peste 300 de persoane în atacuri surpriză asupra unor zone dens populate, au declarat autorităţile libaneze. Atacurile israeliene au continuat vineri în sudul Libanului, fiind raportate peste o duzină de persoane ucise în diverse oraşe. Un atac asupra unei clădiri guvernamentale din oraşul Nabatieh a ucis 13 membri ai forţelor de securitate ale statului libanez, a declarat preşedintele ţării, Joseph Aoun.
Hezbollah a declarat într-un comunicat pe canalul său de Telegram că a lansat salve de rachete asupra oraşelor din nordul Israelului ca răspuns.
Autorităţile libaneze spun că cel puţin 1.830 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene de la 2 martie.
LINIA DURĂ A IRANULUI
Linia dură adoptată de liderii iranieni înaintea negocierilor a urmat unui mesaj provocator al noului său lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, transmis joi.
Khamenei, care nu a apărut încă în public de când a preluat funcţia de la tatăl său, ucis în prima zi a războiului, a declarat că Iranul va cere despăgubiri pentru toate pagubele din timpul războiului.
„Cu siguranţă nu vom lăsa nepedepsiţi agresorii criminali care au atacat ţara noastră”, a spus el.
Deşi Trump a declarat victoria, războiul nu a atins obiectivele pe care şi le-a propus la început: să priveze Iranul de capacitatea de a-şi ataca vecinii, să-i desfiinţeze programul nuclear şi să faciliteze poporului său răsturnarea guvernului.
Iranul deţine în continuare rachete şi drone capabile să lovească vecinii săi, precum şi un stoc de peste 400 kg de uraniu îmbogăţit aproape de nivelul necesar pentru fabricarea unei bombe. Conducătorii săi clerici, care s-au confruntat cu o revoltă populară în urmă cu doar câteva luni, au rezistat atacului americano-israelian fără niciun semn de opoziţie organizată.
Agenda Teheranului la negocierile actuale include cereri de noi concesii majore, printre care încetarea sancţiunilor care i-au paralizat economia timp de ani de zile şi recunoaşterea autorităţii sale asupra strâmtorii, unde intenţionează să perceapă taxe de tranzit şi să controleze accesul, ceea ce ar reprezenta o schimbare uriaşă a puterii regionale.
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN STRÂMTOAREA ORMUZ
Vineri, navele iraniene navigau nestingherite prin strâmtoare, în timp ce cele ale altor ţări rămâneau blocate în interior.
Printre puţinele nave care au traversat vineri s-a numărat un superpetrolier iranian capabil să transporte 2 milioane de barili de ţiţei. Înainte de război, într-o zi obişnuită traversau 140 de nave, inclusiv petroliere care transportau 20 de milioane de barili.
Întreruperea aprovizionării cu energie a alimentat inflaţia şi a încetinit economia globală, impactul fiind de aşteptat să dureze luni de zile, chiar dacă negociatorii reuşesc să redeschidă strâmtoarea.
Datele lunare privind inflaţia din SUA publicate vineri, primele care arată impactul războiului, au indicat că preţurile de consum au crescut cu 0,9% în martie, cea mai rapidă rată de creştere de la şocul inflaţionist de la mijlocul anului 2022, care a erodat sprijinul pentru predecesorul lui Trump, Joe Biden.
