Sebastian Ilie Bulbuc, unul dintre cei trei inculpați, a obținut sesizarea Curții Constituționale a României (CCR), invocând o excepție de neconstituționalitate cu privire la articolul 281 alin. (1) din Codul de Procedură Penală. Deși CCR a fost sesizată, acest demers nu a dus la suspendarea procesului aflat în desfășurare.
Curtea de Apel Timișoara urmează să decidă în data de 16 iunie dacă rechizitoriul Parchetului General este legal și dacă procesul poate începe pe fond sau dacă dosarul trebuie retrimis procurorilor pentru completarea anchetei.
Avocata lui Sebastian Bulbuc, Elena Măgureanu, a explicat pentru Libertatea că sesizarea CCR are la bază faptul că în cursul urmăririi penale au fost emise mandate de supraveghere de către un judecător de drepturi și libertăți de la tribunal, deși persoana vizată, Laura Dronca, are calitatea de avocat. Potrivit legislației, în astfel de cazuri, competența aparține unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul unei curți de apel.
Măgureanu susține că această situație ar trebui sancționată cu nulitate absolută, deși legea actuală nu prevede această sancțiune pentru greșelile comise de judecătorul de drepturi și libertăți în stabilirea competenței după calitatea persoanei. Ea invocă o omisiune legislativă care ar trebui corectată de CCR.
„Indiferent de faza anchetei sau de faptul că Laura Dronca era sau nu vizată în mod direct la momentul respectiv, legea protejează o categorie profesională – avocații – și impune ca măsurile de supraveghere să fie autorizate doar de o instanță superioară”, a declarat apărătoarea.
În cazul în care CCR va admite excepția de neconstituționalitate, probele obținute în baza mandatelor emise de judecătorul necompetent ar putea fi anulate. Avocata Măgureanu avertizează că acest lucru ar putea duce la retrimiterea dosarului la Parchetul General, dacă probele rămase sunt insuficiente pentru susținerea acuzației.
„Este posibil ca dosarul să se întoarcă la procurori pentru completarea urmăririi penale, în funcție de decizia instanței asupra legalității probelor rămase”, a mai spus aceasta.
Avocatul Adrian Stan, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a explicat că problema ridicată este discutabilă și că, în opinia sa, nu este una reală. El a arătat că, potrivit legii, nulitatea absolută intervine doar în cazul în care o instanță inferioară celei competente instrumentează dosarul.
„Este clar că dacă instanța nu este competentă, nu este competent nici judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul acesteia. Însă problema esențială în acest caz este momentul în care au apărut indiciile privind implicarea unei persoane cu calitate specială, cum este avocatul”, a declarat Stan.
Acesta consideră că CCR nu va tranșa rapid situația, iar excepția va fi, cel mai probabil, respinsă peste doi-trei ani. Totuși, dacă instanța de cameră preliminară va constata că probele au fost obținute cu încălcarea normelor de competență, acestea ar putea fi excluse.
Potrivit procurorilor Parchetului General, asasinatul cu bombă ar fi fost pus la cale de Laura Dronca, pe fondul relațiilor tensionate cu tatăl său și al dorinței de a obține sume mari de bani după moartea acestuia. Femeia, avocat de profesie, i-ar fi „angajat” pe Sebastian Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă pentru a pune în aplicare planul criminal.
Conform anchetei, cei doi au obținut un dispozitiv artizanal de detonare de la distanță de la un frizer pasionat de electronică, Florin Alexandru Lind. Acesta a colaborat cu anchetatorii și a oferit detalii despre modul în care a fost testat dispozitivul, folosind o petardă, pe un câmp din apropierea locuinței sale.
Curtea de Apel Timișoara este așteptată să se pronunțe pe 16 iunie cu privire la legalitatea rechizitoriului. Decizia instanței va influența major parcursul dosarului – fie va începe judecata pe fond, fie cauza va fi retrimisă la procurori.
În paralel, sesizarea CCR rămâne în așteptare, cu șanse minime de soluționare rapidă, dar cu potențialul de a răsturna dosarul dacă va fi admisă.
