“Proiectul de lege privind plata pensiilor private a generat o seamă de discuţii în spaţiul public, multe dintre ele nefiind argumentate din punctul de vedere al Legii nr.411/2004, al standardelor europene precum şi al teoriei şi practicii financiare.
O problemă intens dezbătută este plata unică versus plată în tranşe multiple, lunare. Scopul înfiinţării Pilonului 2, prevăzut prin Legea nr.411/2004, a fost de asigurare a unui venit suplimentar pensiei publice şi nu plata unei sume unice”, explică Dan Armeanu într-o opinie transmisă, luni, AGERPRES.
Astfel, menţionează el, articolul 1 alineatul 2 din Lege prevede următoarele: “Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distincte şi care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale.”
Plata periodică a sumelor acumulate în Pilonul 2 este prevăzută în articolul 2 (1) punctul 25 al Legii nr.411/2004:
“25. pensie privată – suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public”.
Vicepreşedintele ASF subliniază că art. 36 din Legea nr.411/2004 face referire şi la plata unică, dar aceasta este o situaţie excepţională, atunci când activul acumulat în contul participantului are o valoare redusă care nu permite acordarea unei pensii private.
Articolul 36 prevede că: participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.
În acest scop, menţionează Armeanu, în propunerea legislativă privind plata pensiilor private se introduce un prag minim pentru accesarea unei pensii private, stabilit la 12 indemnizaţii sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 lei în 2025). Sumele sub acest prag vor fi plătite integral sau eşalonat, fără a fi transferate în fondurile de plată.
“Astfel, conform Legii nr.411/2004, participanţii au ştiut de la început că plata pensiei se face periodic şi numai în cazul excepţional în care activul acumulat este redus este posibilă plata unică, aşa cum sunt şi practicile internaţionale. Plata unică a fost posibilă, iar excepţia a devenit obişnuinţă deoarece timp de 17 ani nu a fost adoptată legislaţia privind sistemul de plată aşa cum prevede art. 154 din Legea nr.411/2004: Organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisie se stabilesc prin lege specială, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi”, precizează Dan Armeanu.
Astfel, adaugă acesta, cu o întârziere de 14 ani, propunerea actuală privind legea de plată respectă în totalitate legislaţia actuală şi duce la îndeplinirea scopului înfiinţării Pilonului 2 de pensii stabilit prin Legea nr.411/2004. Mai mult, propunerea actuală a Legii de plată respectă standardele şi bunele practici europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
“Sistemele de pensii private sau publice au fost create pentru asigurarea unei pensii, adică a unei plăţi eşalonate după împlinirea vârstei de pensionare. Indiferent de tipul sistemului de pensii trebuie precizat că un produs de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viaţa şi nu plata unei sume de bani dintr-odată. De asemenea, toate sistemele de pensii obligatorii sau facultative au şi un rol social care se realizează tocmai prin asigurarea unei plăţi periodice în perioada de pensionare, pentru a asigura un venit pe o perioadă cât mai mare pentru cei care nu mai sunt activi”, a mai explicat oficialul ASF.
Potrivit acestuia, lump sum-ul (plata unei sume forfetare) în ţările care au un sistem de tipul Pilonului 2 se realizează într-un procent ce variază între 20% şi 30%, aşa cum este prevăzut şi în legea din Romania, cu excepţia Bulgariei care este mult mai restrictivă şi acordă lump sum doar pentru activele foarte mici, sub trei pensii minime. Mai mult, conform standardelor şi bunelor practici internaţionale lump sum-ul total se utilizează, de obicei, în cazurile în care activele cumulate sunt prea mici şi nu sunt suficiente pentru acordarea unei pensii eşalonate (exemplu în Finlanda, Danemarca, Austria, Bulgaria, Slovacia etc.), aşa cum este prevăzut şi în legea din Romania.
“În concluzie, pentru a fi corecte, comparaţiile trebuie făcute între sisteme similare de pensii iar legea de plată din România respectă toate standardele şi bunele practici europene. De asemenea, legea de plată din România a fost supusă filtrelor OCDE în cadrul procesului de aderare la acest organism. Proiectul privind legea de plată a fost pus în dezbatere publică încă din data de 11 iunie pe site-ul Ministerului Muncii. Au fost realizate consultări cu sindicatele, asociaţiile de profil şi OCDE. Aşa cum am mai spus, prezentul proiect de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de OCDE”, a punctat Dan Armeanu.
Ce se modifică exact în sistemul de plată Pilonul II pensii
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în şedinţa de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracţie de plată, respectiv, pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului, a anunţat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit acestuia, sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanţi şi active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României, iar adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii este necesară “pentru a oferi participanţilor predictibilitatea şi garanţia reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure şi pe termen lung”.
Preşedintele ASF a explicat că proiectul propune introducerea fondurilor de plată a pensiilor private constituite special în acest scop, care vor fi administrate de entităţi autorizate, denumite furnizori de pensii private. Entităţile care vor putea deveni furnizor de pensii pot fi: administratori actuali de fonduri de pensii private, societăţi de asigurări de viaţă, societăţi de administrare al investiţiilor sau societăţile noi special înfiinţate în acest scop în baza legii.
Mecanismul este construit în două direcţii principale, respectiv pe două forme de extracţie de valoare pensie privată: pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului. În completarea acestor două forme de plată, este prevăzut şi dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, într-o formă similară celor aplicate în alte state europene, a adăugat Alexandru Petrescu.
