Regulamentul EUDR, menit să combată defrișările globale, s-a transformat dintr-un scut într-o barieră birocratică ce lovește tocmai operatorii corecți, a afirmat, la conferința ‘Industrial Development through European Policies’, organizată la Parlamentul European, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), Ciprian Muscă.
‘(…) pădurile și ecosistemele naturale susțin peste 44 de trilioane de dolari din economia globală – jumătate din PIB-ul mondial. În România, sectorul forestier și industria lemnului contribuie cu aproape 4% din PIB și angajează direct și indirect sute de mii de oameni în zone unde nu există alternativă economică reală. Trăim un paradox pe care Europa trebuie să îl recunoască cu curaj: avem cea mai sustenabilă resursă industrială din lume – lemnul – și am construit în jurul ei un labirint administrativ care o face inaccesibilă propriilor noștri producători. Regulamentul EUDR (privind defrișările, n.r.) este exemplul cel mai vizibil. Scopul său este nobil: să combată defrișările globale. Dar în aplicare, s-a transformat dintr-un scut într-o barieră birocratică ce lovește tocmai operatorii corecți – cei care au sisteme de trasabilitate, cei care respectă regulile, cei care sunt deja parte din soluție. Un producător român din Suceava sau Maramureș, care lucrează cu lemn din păduri certificate, gestionat conform legislației europene, ajunge astăzi să cheltuiască mai mult pe consultanță juridică de conformitate decât pe investiții în tehnologie. Acesta nu este modelul de competitivitate pe care Europa îl propovăduiește’, a apreciat Muscă, citat într-un comunicat de presă al organizației, transmis miercuri AGERPRES.
Specialistul ASFOR a punctat, totodată, că lemnul este singurul material de construcție regenerabil și biodegradabil.
‘Nu avem nevoie să îl sintetizăm, nu generăm deșeuri toxice, nu depindem de lanțuri de aprovizionare intercontinentale. Dar mai important: lemnul nu eliberează CO2, ci îl stochează. Fiecare metru cub de lemn încorporat într-o clădire reține aproximativ o tonă de CO2‚ pe toată durata de viață a acelei clădiri. O casă din lemn nu este doar o locuință – este un depozit de carbon activ. Comparativ cu betonul sau oțelul, construcția în lemn reduce emisiile cu 20 până la 60%. Dacă Europa este serioasă în privința obiectivelor climatice din 2050, atunci răspunsul nu stă doar în panouri solare sau baterii – stă și în a construi altfel (…) România are materia primă. Are tradiția. Are meșterii. Ce îi lipsește este un cadru european care să recunoască lemnul structural ca prioritate de investiție climatică, nu ca material de nișă. Industria lemnului din România nu cere privilegii. Cere predictibilitate, recunoașterea efortului de conformitate și acces echitabil la piața unică. Vă solicităm un lucru concret: introduceți un reflex sistematic de evaluare a impactului asupra IMM-urilor în orice regulament care vizează bio-economia. Nu ca excepție, ci ca standard’, a spus reprezentantul asociației de profil.
De altfel, în acest sens, specialistul a propus patru direcții concrete pentru dezvoltarea sectorului forestier. Prima se referă la simplificare inteligentă, nu derogare, în care operatorii care utilizează sisteme digitale avansate de trasabilitate – precum SUMAL din România – trebuie să beneficieze de recunoaștere automată a conformității.
În al doilea rând, în viziunea liderului ASFOR, este nevoie de securizarea lanțurilor de valoare europene. ‘Avem 17.000 de companii în sectorul lemnului în România. Europa nu își poate permite să fie dependentă de importuri în domenii unde deține tradiție, resurse și capital uman. Suveranitatea industrială nu este un concept aplicabil doar semiconductorilor sau energiei – se aplică și bio-economiei’, a spus Ciprian Muscă.
Potrivit sursei citate, un alt punct important îl reprezintă investițiile cu impact real în comunități, în care programele de retehnologizare – ca DR 24 – să fie completate de scheme dedicate pentru eficiență energetică locală, bazate pe resurse locale.
O a patra direcție vizează derularea de programe de formare profesională care să fixeze forța de muncă în zonele rurale, ‘altfel, riscăm să avem păduri fără pădurari și fabrici fără muncitori’.
Conferința de nivel înalt ‘Industrial Development through European Policies’, desfășurată marți, 24 martie 2026, în incinta Parlamentului European, a fost organizată de către europarlamentarul Maria Grapini, vicepreședinta Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului (IMCO).
