Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) îşi exprimă „profundul regret” în urma exploziei din cartierul bucureştean Rahova, soldată cu trei morţi şi 15 răniţi. ASFOR avertizează că această tragedie evidenţiază vulnerabilitatea sistemică a României în faţa surselor de energie nesigure. Soluţia viabilă, cel puţin pentru mediul rural, este biomasa forestieră, o alternativă care a fost blocată prin suspendarea programului „Rabla pentru Sobe” în iunie 2025, consideră reprezentanţii asociaţiei. În acest context, ASFOR solicită reluarea acestui program.
În România, circa 3,5 milioane de gospodării se bazează pe lemn pentru încălzire. Oprirea programului „Rabla pentru Sobe” a eliminat o alternativă vitală, crescând riscul ca mii de familii să migreze către instalaţii pe gaz, adesea precare, transformând casele din mediul rural în „bombe cu ceas” şi sporind riscul de incidente similare celui din Rahova, afirmă ASFOR într-un comunicat de presă.
Preşedintele ASFOR, Ciprian-Dumitru Muscă, subliniază necesitatea acţiunii imediate pentru reluarea programului „Rabla pentru sobe”.
„Nu putem permite ca viaţa cetăţenilor să fie compromisă de dependenţa de gaz sau de infrastructura energetică precară. Rahova este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Soluţiile există: biomasa forestieră este o resursă locală, regenerabilă şi, cel mai important, sigură. Solicităm Guvernului să trateze reluarea programului «Rabla pentru Sobe» nu ca pe un cost, ci ca pe o investiţie vitală în securitatea energetică şi în vieţile românilor. Trebuie să trecem rapid de la «bombele cu ceas» la căldură curată şi sigură”, afirmă Muscă/
ASFOR reiterează că diversificarea surselor de energie este crucială, în linie cu obiectivele UE (Directiva RED III). Potrivit sursei citate, programul anulat oferea subvenţii de până la 10.000 de lei pentru înlocuirea sobelor vechi cu centrale pe biomasă, reducând riscul de accidente şi poluarea în cele 840 de comunităţi înscrise până la blocarea programului.
„Tehnologia este matură. La Ziua Forestierului 2025, ASFOR a prezentat modele funcţionale, precum microcentrala care deserveşte o suprafaţă de 24.000 mp în complexul de la Cheile Grădiştei sau microcentrala din Sfântu Gheorghe, care transformă resturile de lemn şi biomasa în energie termică sigură şi accesibilă”, precizează ASFOR.
Sursa citată consideră că oprirea programului „Rabla pentru Sobe” are „costuri dincolo de birocraţie”: se pierd joburi rurale, se perpetuează poluarea din arderea ineficientă a lemnelor şi sunt expuse comunităţi la „pericole inutile”.
„ASFOR promovează proiectul „Nici un sat fără 1 Megawatt”, o reţea de microcentrale pe biomasă, finanţabilă prin fonduri europene, menită să asigure autonomia energetică şi siguranţa termică a zonelor rurale şi îndeamnă Guvernul să demonstreze responsabilitate şi viziune strategică. Solicităm reluarea finanţării pentru „Rabla pentru Sobe” şi includerea strategică a proiectelor de biomasă în planurile de dezvoltare energetică. Securitatea energetică înseamnă siguranţa cetăţenilor”, se mai arată în comunicatul citat.
