Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) privind funcţionarea Gospodăriei Ţărăneşti va încuraja producţia de alimente tradiţionale realizate după reţete străvechi, fiind „o şansă istorică pentru micii fermieri” să îşi valorifice superior legumele şi fructele din gospodăria proprie, susţin reprezentanţii Asociaţiei BIO România.
„Acest proiect legislativ continuă seria unor acte normative emise de ANSVSA în ultimul an, de a flexibiliza Reglementările Europene şi a crea o legislaţie care să permită micilor producători/procesatori agricoli să acceadă pe piaţa produselor alimentare din România şi nu numai.
ANSVSA ia o decizie istorică, care va duce la încurajarea producţiei de alimente tradiţionale, artizanale, făurite după reţete străvechi, care vor fi un puternic Ambasador al Ţăranului român în România şi în lume. Bucătăria Gospodăriei Ţărăneşti poate deveni producător de alimente de înaltă valoare nutriţională şi totodată cu mare valoare adăugată”, se menţionează într-un comunicat al asociaţiei transmis luni AGERPRES.
Asociaţia BIO România propune ca această iniţiativă legislativă să fie armonizată cu Regulamentul European 848/2018 ca şi completare dedicată Gospodăriilor Ţărăneşti care îndeplinesc şi condiţiile de Certificate Bio, inclusiv prin Certificarea de grup.
ANSVSA a anunţat în data de 4 noiembrie că a finalizat şi trimis către aprobare Ordinul privind funcţionarea Gospodăriei Ţărăneşti, care furnizează alimente de origine non-animală, acesta având ca scop simplificarea legislaţiei pentru unităţile de capacitate mică, sprijinirea producţiei locale şi promovarea dezvoltării comunităţilor rurale din România.
„Prin promovarea produselor locale, dorim să încurajăm un sistem alimentar mai sănătos şi echitabil, care să susţină atât micii producători români, cât şi consumatorii”, precizau reprezentanţii ANSVSA.
Ulterior, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora această iniţiativă denumită şi „Legea Mărarului” va îngrădi producerea şi comercializarea legumelor şi fructelor din gospodăriile ţărăneşti.
Potrivit Asociaţiei Bio România, ţăranul român primeşte dreptul de a produce, eticheta şi comercializa produsele procesate obţinute în gospodăria proprie, printr-o simplă notificare pe care o completează şi o trimite în format fizic sau pe e-mail la DSV-ul judeţean, conform acestui ordin.
„Nu există taxe şi niciun fel de costuri pentru înregistrarea sanitar-veterinară. Este o şansă istorică pentru micii fermieri să îşi valorifice superior legumele şi fructele din gospodăria proprie. Astfel, bucătăria ţărănească este recunoscută ca producător de alimente destinate consumului public.
Felicităm conducerea ANSVSA, care repară o greşeală istorică din perioada aderării României la UE, când au rămas funcţionale doar marile unităţi de procesare, cei mici şi mijlocii fiind obligaţi să îşi înceteze activitatea. Gospodăria Ţărănească reprezintă baza producţiei agricole şi alimentare a României, dar şi a spaţiului rural care trebuie dezvoltat în armonie cu natura. Cine se va opune acestui ordin, doreşte să menţină gospodăria ţărănească la stadiul actual de subzistenţă. Sperăm ca înţelepciunea ţăranului român să triumfe”, au mai transmis reprezentanţii Asociaţiei Bio România.
Gospodăria ţărănească de legume şi fructe, aşa cum este definită în ordin, este unitatea în care producătorii primari de legume şi fructe îşi obţin din producţia proprie produse prelucrate din legume şi fructe, pe care le comercializează, în cantitate limitată, fără a fi încadraţi într-o formă juridică de organizare. Activitatea de obţinere şi vânzare a produselor prelucrate din legume şi fructe trebuie înregistrată la ANSVA.
Gospodăria ţărănească de legume şi fructe poate funcţiona în incintele existente în locuinţe particulare sau în spaţii în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi conexe cu producţia primară de produse agricole şi trebuie să respecte condiţiile privind igiena produselor alimentare şi să aplice toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de contaminare a produselor alimentare în timpul obţinerii şi expunerii lor la vânzare.
Valorificarea produselor prelucrate din legume şi fructe, obţinute într- o gospodărie ţărănească de legume şi fructe, înregistrată conform normelor prevăzute în ordin, se realizează numai la locul de producere sau în locuri publice de pe raza judeţului unde se află exploataţia agricolă şi judeţele limitrofe, destinate comercializării precum: pieţe, târguri, expoziţii, cu ocazia manifestărilor organizate în perioada sărbătorilor religioase sau altor asemenea evenimente publice organizate periodic.
În situaţia gospodăriilor ţărăneşti prevăzute de Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole, cu modificările şi completările ulterioare, valorificarea produselor prelucrate din legume şi fructe se poate realiza prin Cooperativele Agricole.
Activităţile de obţinere şi vânzare în cantitate limitată a produselor prelucrate din legume şi fructe sunt supuse controlului privind siguranţa alimentelor efectuat de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei )
