Asociaţia Forestierilor din România: România nu cere slăbirea Regulamentului UE privind produsele fără defrişare, ci claritate, echitate şi aplicabilitate reală / România cere forme care pot fi implementate, nu doar redactate frumos

Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) a transmis, luni, clarificări, după ce Reuters a relatat că 11 ţări, printre care România, cer UE să slăbească şi mai mult reglementările legislaţiei referitoare la defrişări. Organizaţia afirmă că România nu cere slăbirea Regulamentului UE privind produsele fără defrişare (EUDR), ci claritate, echitate şi aplicabilitate reală. ”EUDR nu este o piesă de teatru politic. Pădurile nu se apără cu birocraţie”, a transmis organizaţia.

ASFOR a transmis, luni, clarificări, în contextul recentelor informaţii transmise de Reuters potrivit cărora România – alături de alte 10 state membre ale Uniunii Europene – ar solicita slăbirea Regulamentului UE privind produsele fără defrişare (EUDR).

”România NU cere slăbirea regulamentului EUDR, ci claritate, echitate şi aplicabilitate reală. Poziţia României şi a altor state membre nu este una de respingere a obiectivelor de mediu ale EUDR, ci una de corectare şi ajustare pragmatică a unui cadru legislativ care, în forma actuală, generează haos administrativ, confuzie operaţională şi riscuri sistemice”, se arată în comunicatul de presă al organizaţiei.

Potrivit reprezsentanţilor acesteia, ”Regulamentul trebuie să devină un instrument eficient pentru combaterea defrişărilor globale, nu un test de rezistenţă birocratică aplicat IMM-urilor europene.”.

”România a fost şi rămâne un susţinător ferm al tranziţiei verzi şi al utilizării sustenabile a resurselor naturale – dar în forme care pot fi implementate, nu doar redactate frumos”, a mai transmis organizaţia.

Aceasta prezintă ”o sintetizează la criza actuală”:

1.           Clasificările de risc publicate de Comisia Europeană au fost premature şi lipsite de transparenţă. Ţări cu sisteme solide de trasabilitate – cum este România – nu sunt recunoscute corespunzător, în timp ce alte clasificări par ghidate mai degrabă politic decât tehnic.

2.           FAQs-urile (întrebările frecvente) publicate de Comisie generează mai multă confuzie decât claritate. Chiar şi autorităţi competente din state puternice administrativ, precum Italia, nu au reuşit să transpună regulamentul, ceea ce spune totul despre gradul actual de pregătire la nivelul UE.

3.           Eforturile naţionale deja existente sunt ignorate. România are un sistem digital de trasabilitate – SUMAL – care funcţionează şi este recunoscut internaţional. Ignorarea acestuia duce la suprapuneri birocratice şi costuri suplimentare complet inutile.

4.           Impactul asupra IMM-urilor este grav. Zeci de mii de operatori legali riscă să fie eliminaţi de pe piaţă, în timp ce mari traderi globali, cu echipe juridice şi optimizări fiscale, vor putea ocoli regulile.

5.           Nici autorităţile naţionale nu sunt pregătite. Lipsa de personal, lipsa sistemelor IT integrate şi lipsa de proceduri clare fac imposibilă aplicarea regulamentului în termenul actual.

”A nu face diferenţa dintre importurile de soia din Brazilia şi exporturile de cherestea din România este o eroare de politică publică. EUDR a fost conceput iniţial pentru a stopa defrişările provocate de cererea UE de produse din ţări terţe. Extinderea sa asupra propriilor state membre, fără o evaluare de impact adaptată fiecărui sector, generează un tratament inechitabil pentru ţările care îşi gestionează responsabil pădurile”, a transmis organizaţia, care susţine că ”România nu este o problemă. România este parte a soluţiei”.

ASFOR  propune:

•             Amânarea aplicării sancţiunilor, nu a regulamentului, pentru a permite o tranziţie coerentă;

•             Recunoaşterea certificărilor existente şi a sistemelor naţionale, precum SUMAL, ca alternative valide la documentele de diligenţă impuse de EUDR;

•             Simplificarea şi digitalizarea procesului;

•             Crearea unei categorii „zero-risc” reale, pentru ţările cu risc extrem de scăzut de defrişare;

•             Claritate legislativă şi sprijin real pentru autorităţile şi operatorii din fiecare stat membru.

Potrivit ASFOR, pădurile Europei sunt în creştere, iar România contribuie la acest trend.

”Datele europene şi satelitare arată clar: pădurile din UE sunt în creştere, nu în declin. România are una dintre cele mai bune rate de regenerare din Uniune. Sectorul forestier românesc exportă lemn certificat, cu valoare adăugată, într-o manieră responsabilă şi controlată. Acest lucru trebuie respectat, nu sancţionat. EUDR nu trebuie să fie o piesă de teatru politic cu preţ ridicat pentru IMM-uri. Nu mai este timp pentru confuzie şi orgolii instituţionale. Ori livrăm un regulament clar, echitabil şi sprijinit cu măsuri reale de implementare, ori recunoaştem că am irosit şase ani de muncă”, se mai arată în comunicatul de presă.

Reuters a relatat reecnt că Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni suplimentare din partea unor ţări ţări membre, printre care s-ar număra şi România, pentru a amâna şi a slăbi viitoarea legislaţie referitoare la restricţionarea defrişărilor, 11 guverne cerând modificări.

 

Ruşii şi-au continuat atacurile împotriva Ucrainei înaintea negocierilor de la Istanbul: 5 morţi în Zaporojie, mai multe persoane rănite în Sumî

Ciupercile patogene se înmulțesc alarmant în Europa din cauza încălzirii globale. Ce boli pot transmite oamenilor si cum afecteaza culturile