Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură analizează, joi seară, lotul 4 pe linia ferată dintre Cluj-Napoca şi Oradea, al cărui progres este de 32%. Asociaţia apreciază utilizarea subtraversărilor, care speră să devină standard de execuţie la toate proiectele de moderizare ferivoară, mai ales în zonele urbane.
”Aleşd-Oradea, iată că se poate şi cu pasaje pe sub calea ferată! Astăzi ajungem la Episcopia Bihor, lângă graniţa cu Ungaria, pe cei 46,75 kilometri ai lotului 4 pe linia dintre Cluj-Napoca şi Oradea. Calea ferată se dublează şi se electrifică. Raportarea oficială CFR, 32% stadiu fizic în decembrie 2025, este confirmată în teren de cadrele aeriene surprinse recent”, au transmis, joi seară, reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.
Potrivit acestora, progresul mai lent ”poate fi parţial justificat de menţinerea circulaţiei marfarelor”.
”Prima jumătate a lotului, de la Aleşd la Oşorhei, este cea mai avansată. Aici avem şină continuă pe fir nou şi stâlpii catenarei (electrificare) instalaţi. Următorul sfert, zona metropolitană Oradea, este cel mai întârziat. Aici lucrările sunt în faza fundaţiilor pe un fir şi neîncepute pe cel de-al doilea. Prima cale a podului peste Criş este avansată. Abia s-a emis autorizaţia de construire necesară convertirii pasajului suprateran Teodor Neş actual, care va fi demolat, într-unul subteran ce va fluidiza intersecţia străzilor Bihorului, Izvorului şi Ştefan cel Mare. Ultima parte, de la Episcopia Bihor la graniţă, este terminată şi dată în trafic în ultima zi din iulie 2025. Deocamdată fără electrificare şi fără semnalizare”, au mai transmis reprezentanţii organizaţiei.
Aceştia salută ”cu două mâini, implementarea subtraversărilor”.
”Sperăm să nu fie cazuri izolate, ci standardul de referinţă la toate modernizările de cale ferată viitoare, mai ales în zonele urbane. Reamintim. În loc să urce 10 metri peste linie şi stâlpii catenarei, maşinile coboară 4 metri sub nivelul şinei, iar pietonii şi cicliştii doar 2 metri dacă trotuarul este optimizat şi proiectat corespunzător. Astfel, rampele sunt mai scurte şi pantele îndulcite, trecerea la nivel este eliminată şi soluţia devine mai compactă, mai sigură şi mai atractivă pentru toţi participanţii la trafic”, mai arată Pro Infrastructură.
