Aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinaţie finală în 2025, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul naţional, iar afirmaţiile privind o presupusă „prăbuşire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile, arată Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit asociaţiei, subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă.
”În contextul informaţiilor apărute în spaţiul public şi pentru corecta informare a publicului, ARMO, în calitate de asociaţie de profil, face următoarele precizări cu privire la impactul fiscal şi logistic al taxării coletelor non-UE. În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinaţie finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul naţional. Restul coletelor au intrat prin huburi regionale din alte ţări europene, conform practicilor logistice obişnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea”, arată ARMO.
Afirmaţiile privind o presupusă „prăbuşire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile.
Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susţinute de date oficiale sau metodologii verificabile.
”Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă. Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislaţiei europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spaţiul public şi la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenţei neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări şi aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă faţă de taxa logistică anunţată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026. În consecinţă, afirmaţiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului naţional. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată şi care nu i-ar fi revenit oricum”, precizează asociaţia.
În paralel, Uniunea Europeană a agreat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de volumul în continuă creştere al coletelor cu valoare redusă din afara spaţiului european şi de presiunea pe care procesarea acestora o exercită asupra activităţii autorităţilor vamale naţionale.
”În acest context, este important de subliniat că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate. ARMO solicită adoptarea cu celeritate a acestor norme, pentru a asigura predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel naţional şi evitarea interpretărilor divergente sau a estimărilor speculative privind impactul măsurii”, menţionează ARMO.
Măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare şi în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o iniţiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din ţări terţe care afectează echilibrul concurenţial pe piaţa europeană.
”În discuţia publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 – coletele cu valoare redusă, şi importurile comerciale obişnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi şi apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plăteşte la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale. De aceea, afirmaţii precum „statul nu mai încasează TVA” sunt greşite – TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri. În acelaşi timp, dacă informaţia se dovedeşte a fi adevărată, creşterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităţilor vamale să exercite control efectiv asupra mărfurilor din punctul de vedere al conformităţii, siguranţei şi standardelor, contribuind la protecţia consumatorilor şi la o concurenţă echitabilă”, spun reprezentanţii ARMO.
Informaţiile vehiculate în spaţiul public utilizează ipoteze false şi ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple, mai spun aceştia.
”ARMO este un promotor al dezbaterii informate despre comerţul electronic şi aspectele fiscale aplicabile şi respinge ferm răspândirea de informaţii inexacte care induc în eroare publicul”, adaugă ei.
