Răzvan Ciortea, parlamentar PSD: „’Reforma’ lui Bolojan – manual de distrus școala în 3 pași
Pasul 1: Închizi școlile din sate. Copiii? Să facă naveta. Dacă ajung, bine, dacă nu… statistici.
Pasul 2: Înghesui 34 de elevi într-o clasă și îi lași pe profesori să facă ‘minuni’ cu 2-4 ore în plus la normă.
Pasul 3: Tai bursele cu 40%, că doar ‘performanța’ nu ține de foame, nu?
Legea 141/2025, impusă fără consultare reală și fără studii de impact, lovește sistemul de învățământ din temelii.
Nici profesorii, nici părinții, nici elevii nu au fost întrebați.
Nici măcar comisiile de specialitate din Parlament nu au avut ocazia să o dezbată.
România este deja, conform Eurostat, țara cu cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană – aproape unul din șase tineri abandonează educația după gimnaziu. În loc să combată acest fenomen alarmant, ‘Legea lui Bolojan’ vine cu măsuri care îl vor amplifica.
Închiderea școlilor din comunitățile mici va împinge copiii din mediul rural spre abandon, mai ales în lipsa unei infrastructuri reale pentru transportul școlar.
Creșterea normelor didactice va forța concedieri și pierderea profesorilor calificați, greu de înlocuit, mai ales în zonele defavorizate.
Supraaglomerarea claselor și tăierea burselor vor afecta direct calitatea actului educațional și vor reduce șansele elevilor din familii vulnerabile.
Totul, pentru o economie reală estimată de Consiliul Fiscal la doar 378 de milioane lei în 2025 – adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației.
Firimituri, pentru care Guvernul sacrifică șansele unei întregi generații”, a spus Ciortea.
Consecințele sunt previzibile și grave:
- „creșterea abandonului școlar, mai ales în mediul rural;
- presiune și epuizare pentru cadrele didactice;
- scăderea performanțelor și creșterea violenței în școli;
- pierderi uriașe pentru economia României prin reducerea capitalului uman calificat.
Aceasta nu este o reformă, ci o măsură de austeritate aplicată fără viziune și fără respect pentru cei peste 3 milioane de elevi și 200.000 de profesori. Școala nu poate fi reorganizată peste noapte, în 15 zile, doar pentru că deficitul bugetar cere tăieri rapide.
PSD nu poate accepta ca educația să fie tratată ca un tabel de Excel. România are nevoie de investiții în școli, profesori și elevi, nu de experimente contabile care vor costa țara mult mai mult în viitor. Educația este fundația pe care se clădește puterea, prosperitatea și demnitatea unei națiuni”, a concluzionat parlamentarul PSD pe Facebook.
Alte reacții din PSD
Ciortea nu este singura voce din PSD care a criticat setul de măsuri care vizează educația.
Fostul ministru Mihai Fifor critică dur măsurile din reforma educației, acuzând Guvernul că lovește direct în șansele generațiilor viitoare prin mărirea normelor didactice, comasarea școlilor și lipsa infrastructurii de transport școlar.
Ce spune premierul despre nemulțumirile din educație
Statul, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut, a fost mesajul premierului Ilie Bolojan pentru angajaţii din Educaţie, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare.
“Mesajul meu pentru profesori este următorul: Statul român, aşa cum v-am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut. Şi, de exemplu, în Educaţie, în aceşti ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă şi, cu toate aceste lucruri, am crescut şi salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit, n-am văzut, din păcate, o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ şi vedem, în afară de greşelile decidenţilor politici, că în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă, pe care un elev o primeşte şi e foarte bună, de altfel, şi nota la examenele care se dau, Bacalaureat sau Capacitate, este o diferenţă foarte mare. Şi înseamnă că este şi o problemă care ţine de responsabilitatea multor profesori”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la Digi 24, relatează Agerpres.
El a explicat măsurile luate în acest sector. “De fapt, cele aproximativ 30.000 de ore care erau suplimentare la plata cu ora le-am distribuit o parte dintre ele, crescând norma didactică cu două ore, deci nu s-au tăiat salarii, dar e adevărat, foarte corect şi cinstit, că se munceşte ceva mai mult la clasă cu aceiaşi bani. În acelaşi timp, de exemplu, am propus nişte formule care să mai comaseze şcolile în aşa fel încât să existe structuri care să concentreze mai mulţi elevi, dar ţinând cont şi de realităţile care sunt în zona rurală”, a arătat Bolojan.
Premierul s-a referit şi la măsurile privind sistemul de burse.
“Am fost nevoiţi, cu toată impopularitatea, să întrerupem pachetul de burse care au fost acordate în masă elevilor. În 2021 am avut 188 de milioane de lei tot anul – burse, iar în 3 ani de zile după aceea, am ajuns la 4,7 miliarde de lei. Deci, de la 40 de milioane de euro, am ajuns la aproape un miliard de euro, ceea ce nu este suportabil şi efectiv a trebuit să luăm aceste măsuri de corecţie. Dar altceva, afectări, să spunem, de salarizări în mod direct, aşa cum au fost afectaţi angajaţii din administraţia publică locală sau din cea centrală, prin sporurile care au fost afectate, prin reducere de personal, nu s-a întâmplat în Educaţie”, a menţionat Bolojan.
Sondaj: 75% dintre români sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de sistemul de educaţie
Trei sferturi dintre români (75%) se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de sistemul de educaţie, relevă un sondaj efectuat în luna august, la nivel naţional, de FlashData.
În cadrul investigaţiei sociologice, oamenii au fost întrebaţi cât de mulţumiţi sunt de sistemul de educaţie din România, iar răspunsurile au fost: 43% – nemulţumit, 32% – foarte nemulţumit, 19% – mulţumit, 4% – foarte mulţumit, 2% – nu ştiu/nu răspund.
Majoritatea românilor (67%) consideră că reformele recente influenţează în sens negativ învăţământul, 61% dintre respondenţi nu sunt de acord cu creşterea normei didactice, 57% ar susţine declanşarea unei greve generale a profesorilor la toamnă, iar 46% declară că şcoala românească a funcţionat mai bine în timpul regimului comunist.
De asemenea, la întrebarea care este principala problemă a sistemului de învăţământ, românii au răspuns: reforma neclară sau incoerentă (29%), politizarea sistemului (23%), subfinanţarea (19%), programele şcolare învechite (10%), lipsa personalului calificat (8%), salariile mici ale cadrelor didactice (4%), birocraţia excesivă (4%), infrastructura precară (1%), nu ştiu/nu răspund (2%).
Alte întrebări în cadrul sondajului:
* În ce măsură consideraţi că reformele recente influenţează calitatea învăţământului?
Răspuns: 49% – în foarte mare măsură negativ, 18% – negativ, 18% – pozitiv, 6% – în foarte mare măsură pozitiv, 9% – nu ştiu/nu răspund.
* Sunteţi de acord cu creşterea normei didactice?
Răspuns: 61% – nu, 34% – da, 5% – nu ştiu/nu răspund.
* Consideraţi că domeniul educaţiei a fost afectat disproporţionat de măsurile de austeritate?
Răspuns: 63% – da, 28% – nu, 9% – nu ştiu/nu răspund.
* Aţi susţine o grevă generală a profesorilor în toamna 2025?
Răspuns: 57% – da, 37%- nu, 6% – nu ştiu/nu răspund.
* Cel mai competent ministru al Educaţiei (1990 – 2025)?
Răspuns: Mircea Miclea (26%), Daniel Funeriu (17%), Ecaterina Andronescu (15%), Mihai Şora (11%), Daniel David (7%), Mircea Dumitru (3%), Remus Pricopie (1%), nu ştiu/nu răspund (20%).
* România va avea un sistem educaţional modern şi performant în următorii 10 ani?
Răspuns: numai cu reforme reale şi finanţare adecvată (58%), nu (34%), da (5%), nu ştiu/nu răspund (3%).
* În ce perioadă a funcţionat cel mai bine şcoala românească?
Răspuns: în perioada comunistă (46%), niciodată cu adevărat (29%), între 2000-2010 (13%), în prezent (5%), nu ştiu/nu răspund (7%).
* Cum caracterizaţi rezultatele actuale ale sistemului educaţional?
Răspuns: creează generaţii fără repere şi perspective (59%), asigură o elită restrânsă şi o masă largă de excluşi (24%), produce angajaţi obedienţi şi slab calificaţi (11%), formează specialişti adaptaţi viitorului (2%), nu ştiu/nu răspund (4%).
* Cum caracterizaţi relevanţa mediei de bacalaureat pentru viitorul elevului?
Răspuns: foarte relevantă (30%), deloc relevantă (27%), puţin relevantă (25%), depinde de contextul social şi familial (17%), nu ştiu/nu răspund (1%).
* Cum caracterizaţi importanţa rezultatelor României la testele PISA?
Răspuns: neimportante (35%), importante (33%), extrem de importante (21%), nu ştiu ce sunt testele PISA/nu mă interesează (6%), nu ştiu/nu răspund (5%).
*Dacă aţi avea resurse nelimitate, ce tip de şcoală aţi alege?
Răspuns: liceu de stat cu tradiţie (56%), instituţie educaţională din afara României (20%), liceu privat internaţional (18%), nu ştiu/nu răspund (6%).
* Şcolile private oferă o educaţie mai bună decât cele publice?
Răspuns: depinde de calitatea profesorilor şi leadership (43%), nu (40%), da (13%), nu ştiu/nu răspund (4%).
* Importanţa educaţiei formale pentru succesul în viaţă?
Răspuns: foarte importantă (53%), importantă (39%), nu este prea importantă (6%), nu este deloc importantă (1%), nu ştiu/nu răspund (1%).
Datele au fost culese în perioada 11 – 13 august, prin metoda CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing – chestionar online asistat de calculator). Pool iniţial 7.500 chestionare, colectate prin distribuţie multi-site şi targetare socio-demografică. După curăţare (deduplicare, întrebări-capcană, timp minim), lotul de analiză – 1.200. Marjă teoretică – plus/minus 2,8%, la un interval de încredere de 95%.
