Preţul aluminiului s-a apropiat luni de niveluri care nu au mai fost atinse din 2022, după ce Iranul a atacat în weekend doi mari producători din Orientul Mijlociu, amplificând temerile privind o criză de aprovizionare pentru industrie, relatează CNBC.
Contractele futures tranzacţionate la Bursa Metalelor din Londra au urcat iniţial cu 5,5%, atingând pentru scurt timp 3.492 de dolari pe tonă, un nivel văzut ultima dată în aprilie 2022. După-amiază, preţul a mai scăzut uşor, dar a rămas cu 3,5% mai mare, la 3.381 de dolari pe tonă.
De la începutul conflictului, pe 28 februarie, aluminiul s-a scumpit cu aproximativ 10%, deşi săptămâna trecută a înregistrat o scădere temporară, în linie cu alte active financiare, pe fondul temerilor legate de o posibilă recesiune globală.
Emirates Global Aluminium (EGA) şi Aluminium Bahrain, doi dintre cei mai mari producători de aluminiu din Golf, au fost vizaţi sâmbătă de atacuri iraniene cu drone şi rachete.
Compania EGA a anunţat într-un comunicat că topitoria sa Al Taweelah a suferit ”daune semnificative” în urma loviturilor, iar mai multe persoane au fost rănite.
”Siguranţa şi securitatea angajaţilor noştri reprezintă prioritatea noastră absolută în orice moment. Suntem profund întristaţi şi evaluăm în prezent amploarea pagubelor provocate instalaţiilor noastre.”, a declarat directorul general Abdulnasser Bin Kalban.
Atacurile de sâmbătă au înrăutăţit perspectivele pentru companiile din domeniul materiilor prime din regiune, care se confruntă deja de o lună cu perturbări severe ale aprovizionării.
Aproximativ 9% din producţia globală de aluminiu provine din statele Golfului, iar majoritatea firmelor din zonă nu mai pot exporta metalul în afara regiunii după ce Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz.
Topitoria avariată a companiei EGA a produs în 2025 aproximativ 1,6 milioane de tone de metal turnat, potrivit datelor companiei.
”Atacurile au trimis unde de şoc pe piaţa globală a aluminiului şi au crescut riscul unei crize de aprovizionare care ar putea remodela industria”, a declarat April Kaye Soriano, analist pentru piaţa aluminiului la S&P Global Energy.
Ea a adăugat că, dacă pagubele se dovedesc de durată, piaţa ar putea trece rapid de la o perioadă temporară de slăbiciune la anticiparea unui deficit de ofertă şi a unor preţuri mai ridicate.
Joyce Li, strateg pentru materii prime la Macquarie Group, a declarat că scenariul de bază al băncii, înainte de atacuri, presupunea o reducere a capacităţii de producţie de aproximativ 20%, echivalentă cu o pierdere de circa 800.000–900.000 de tone de aluminiu în 2026.
Potrivit acesteia, o astfel de perturbare ar fi suficientă pentru a împinge piaţa globală într-un deficit pe întregul an, iar analiştii urmăresc îndeaproape evoluţia situaţiei, pe care o descriu drept ”extrem de fluidă”.
Aluminiul este un material esenţial pentru numeroase industrii, de la electronice şi transport până la construcţii, panouri solare şi ambalaje.
China este cel mai mare producător mondial de aluminiu şi menţine de obicei producţia limitată la aproximativ 45,5 milioane de tone pe an pentru a reduce emisiile şi a preveni supracapacitatea.
Unii analişti cred că Beijingul ar putea interveni pentru a suplimenta oferta globală.
”Dacă guvernul chinez decide că preţurile sunt prea ridicate, poate reporni mai multe topitorii oprite, iar piaţa mondială ar putea fi rapid inundată cu aluminiu”, a declarat Artem Volynets, directorul executiv al companiei miniere ACG Metals.
Alţi experţi sunt însă mai sceptici. Analistul S&P Global, April Kaye Soriano, consideră că posibilitatea Chinei de a creşte semnificativ producţia este limitată.
”Există o anumită capacitate de majorare a producţiei, dar piaţa globală rămâne expusă unor noi şocuri, mai ales dacă conflictul se extinde şi asupra altor lanţuri de aprovizionare cu metale”, a avertizat ea.
