În cazul în care apar circumstanțe speciale, cum ar fi neconstituirea unui nou Parlament sau o situație de urgență, mandatul președintelui poate fi prelungit. „Nu poți să lași țara fără conducere. Dacă președintele pleacă și Parlamentul nu este constituit, mandatul său poate fi prelungit în stare de urgență sau de asediu, până când noul Parlament își alege președinții celor două camere, astfel încât unul dintre aceștia să poată prelua atribuțiile”, a explicat fostul judecător al CCR.
Zegrean a detaliat și ordinea succesiunii în cazul în care mandatul președintelui expiră: „Dacă președintele Senatului nu dorește să preia funcția, această responsabilitate revine președintelui Camerei Deputaților. Nu există altă soluție”.
Întrebat despre decizia de renumărare a tuturor voturilor exprimate la alegeri, Zegrean a susținut că această măsură este justificată pentru a elimina orice suspiciune.
„Credeți că era corect să se numere doar în trei secții de votare? Același tip de eroare care s-a reclamat acolo putea apărea peste tot. Motivul principal al verificării este că voturile domnului Ludovic Orban, care trebuiau anulate, au fost redistribuite către alți competitori. Nu știm dacă vor putea dovedi vreodată acest lucru, dar era necesar să se facă această verificare. În caz contrar, am fi pornit de la o situație incertă, iar președintele ales nu ar fi fost respectat ca atare”.
Fostul judecător a subliniat importanța legitimității procesului electoral: „Un președinte ales sub suspiciunea de fraudă ar fi avut permanent această problemă de credibilitate”.
Zegrean a clarificat că mandatul parlamentarilor în funcție nu încetează pe 21 decembrie, ci doar în momentul constituirii noului Parlament. „Până atunci, parlamentarii rămân în funcție, chiar dacă nu pot adopta modificări ale Constituției sau alte decizii majore. Ei sunt acolo pentru a asigura continuitatea, mai ales în cazul apariției unei situații de urgență”.
În ceea ce privește riscurile legate de crearea unui precedent, Zegrean a făcut referire la controversatul „precedent Șoșoacă”, menționând că situații similare continuă să apară. „Se repetă precedentul. Am mai auzit această discuție acum două săptămâni. Este un precedent periculos, însă problema nu stă în soluția Curții Constituționale, ci în situațiile care duc la astfel de decizii”, a concluzionat el.
