„Bănuiesc că va trece. Să vedem, nu știu, nu mai sunt acolo, nu știu cum gândesc cei de acum”, a spus Zegrean, care a condus CCR între 2010 și 2016. „Câtă vreme textul pe care ei îl propun în noul proiect nu are efecte retroactive, deci nu îi afectează pe cei care au beneficiat până acum de prevederile legii, nu văd de ce n-ar trece de CCR. Cred că va trece.”
Fostul judecător constituțional avertizează însă că adoptarea legii în Parlament este incertă. Guvernul își propune ca proiectul să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, ceea ce ar presupune adoptarea în septembrie. „Eu nu cred că va trece de Parlament, dar ăsta este un alt aspect. Ca să ajungă la Curte trebuie să fie adoptată de Parlament”, a spus Zegrean, motivând că „modificările sunt prea brutale și produc consecințe nebănuite asupra sistemului de justiție”.
„Nu se poate să tot dai în judecători, să îi tot critici, să spui că din vina lor nu mai sunt bani de pensii. Nu este adevărat, pentru că pensiile lor nu sunt plătite din fondul național de pensii. Cea mai mare parte a pensiilor lor sunt plătite de la bugetul de stat, ori bugetul de stat, nu știu, dacă e așa fragil încât nu poate să susțină pensia a câteva mii de magistrați…”, a adăugat acesta.
Documentul nu include pensiile judecătorilor CCR. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, statutul acestora este reglementat separat, iar includerea lor ar fi creat un „paralelism legislativ” ce ar încălca principiul legalității și securității juridice.
În spațiul public s-a speculat că excluderea ar fi fost menită să evite un posibil blocaj la CCR. „Putem specula orice”, a răspuns Zegrean. „Eu de mult am spus că nu aveau ce să caute judecătorii CCR acolo. CCR nu face parte din sistemul judecătoresc, nu judecă oameni, se judecă legi și respectarea Constituției.”
Fostul președinte al CCR a subliniat că schimbările vor reduce substanțial pensiile viitoare: „Până acum, magistrații primeau 80% din ultimul venit brut, iar de acum vor primi 70% din salariul net. Sigur că va fi un cuantum diferit, va fi o mare diferență. Nu trebuia să se ajungă aici. Nu trebuia să se introducă această tulburare formidabilă în sistemul de justiție.”
El a avertizat că adoptarea legii ar putea genera un val de pensionări înainte de 1 octombrie 2025: „Vor pleca toți care mai sunt cât de cât trecuți prin meserie și care au experiență. Judecătorii de astăzi sunt foarte tineri, mult prea tineri ajung judecători.”
Reforma prevede:
- Vârsta de pensionare: standardul din sistemul public, 65 de ani.
- Vechime: minimum 35 de ani în muncă, din care cel puțin 25 de ani în funcțiile vizate.
- Cuantum: maximum 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
- Pensionare anticipată: permisă doar cu 35 de ani de vechime, penalizare de 2% pe an până la vârsta standard.
- Eșalonarea vârstei: creștere anuală cu 1 an și jumătate până în 2036.
Această „eșalonare” este însă, în practică, un mecanism prin care vârsta crește constant, iar cei care nu îndeplinesc condițiile într-un anumit an vor fi împinși spre tranșa următoare, cu o vârstă mai mare. Astfel, pensionarea anticipată devine imposibilă pentru cei care ratează „fereastra” inițială, majoritatea ajungând la vârsta standard.
- Norme tranzitorii: cei care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile actuale.
- Excluderea judecătorilor CCR: motivată de Guvern prin diferența de reglementare legislativă.
Premierul desemnat Ilie Bolojan a declarat, la prezentarea proiectului, că acesta respectă deciziile CCR, pentru a evita blocarea sa. În trecut, Curtea a respins mai multe inițiative de eliminare sau reducere a pensiilor de serviciu, invocând afectarea independenței justiției, încălcarea drepturilor câștigate și discriminarea între categorii de pensionari.
Cea mai recentă decizie, din decembrie 2024, a vizat impozitarea progresivă a pensiilor, considerată neconstituțională pe motiv că ar fi permis recalcularea anuală a pensiilor aflate în plată.
