Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, o moţiune simplă la adresa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional”. AUR susţine că, în ciuda „crizei fără precedent din sectorul energetic”, actualul ministru nu a făcut nimic concret pentru combaterea acesteia, ci a rămas „impasibil în faţa închiderii capacităţilor inerţiale energetice”, ca urmare a angajamentelor europene pe care clasa politică şi le-a asumat, dar care, în opinia alianţei, se dovedesc păguboase pentru interesele economice şi de securitate naţională.
„Astăzi, România se zbate, din perspectivă energetică, la limita inferioară de echilibru, iar riscul de blackout nu mai este un subiect de probabilitate teoretică, ci un scenariu tehnic posibil, permanent. Deoarece guvernele, prin politicile implementate în ultimele decenii, păguboase sau impuse de la Bruxelles, au ales pentru ţară strategii energetice greşite, neadaptate specificului naţional, nevoilor de consum şi capacităţilor de stocare, puterii de cumpărare, practic demolând infrastructuri energetice tradiţionale şi înlocuindu-le doar prin programe exhaustive şi cu costuri mari, inclusiv pentru mediu, cu sisteme nesincrone – fotovoltaice şi eoliene – integrate haotic, fără programe şi strategii de echilibrare, fără stocare şi fără capacităţi de reglaj sub secundă”, precizează AUR într-un comunicat de presă, citând din textul moţiunii împotriva ministrului Energiei.
Aceeaşi sursă menţionează că, în acest context, România a ajuns la „una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european”, adică are „o reţea instabilă, cu pierderi uriaşe, cu preţuri explozive şi o populaţie adusă în pragul sărăciei energetice”.
„Dar România are şi cele mai mari preţuri la energie din UE, raportate la puterea de cumpărare reală. O gospodărie medie cheltuieşte 20–25% din venituri pe energie – dublu faţă de media UE, iar industria e sufocată, populaţia trăieşte în frig şi teamă. Ţara care lumina Balcanii trăieşte acum cu frica întreruperii curentului. Acestea rezultă nu din analize sumare, ci din analize de profunzime!”, se arată în textul moţiunii depuse de grupul parlamentar AUR din Camera Deputaţilor.
Alianţa precizează că în perioada 2021–2026, guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova, însumând peste 3.500 MW de capacitate stabilă, iar în locul lor, s-au promis parteneriate de tranziţie cu OMV Petrom, ALRO şi Tinmar, însumând doar 1.700 MW, dintre care cea mai mare parte nesincronă (fotovoltaică).
„În paralel, CE Oltenia a fost adusă în pragul lichidării, după un împrumut de 251 de milioane de euro, neacoperit nici până astăzi. Deşi compania a investit peste 1 miliard de euro în modernizări, guvernul a decis închiderea unor grupuri perfect funcţionale. Centrala de la Iernut, începută în 2019, nu este nici astăzi finalizată, iar proiectul de la Târniţa–Lăpuşteşti nu are nici măcar contract semnat”, se arată în textul citat.
Potrivit aceluiaşi document, rezultatul „acestor greşeli este vizibil în facturile populaţiei”, România ajungând în top 5 cele mai scumpe ţări din Uniunea Europeană la energie electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 32,35 PPS/100 kWh (Eurostat, 2025). Astfel, susţine sursa citată, cetăţenii plătesc preţuri apropiate de cele din Germania, dar cu salarii de patru ori mai mici şi, în acelaşi timp, piaţa internă este instabilă: preţurile variază între 0,08 şi 3,31 euro/MWh în aceeaşi zi, iar sistemul devine tot mai dependent de importuri, la costuri record.
AUR precizează că, în plan financiar, România a intrat într-o „spirală a împrumuturilor”.
„Doar în 2025, guvernul a contractat peste 50 de miliarde de euro – echivalentul a 259 miliarde lei, din care 100 de miliarde reprezintă datorii vechi „rostogolite”. Dobânzile depăşesc 7%, ceea ce înseamnă că în 10 ani datoria publică se va dubla, fără ca infrastructura energetică să beneficieze de investiţii reale”, se mai arată în textul moţiunii.
„Deşi este clar că în PNRR s-a semnat închiderea termocentralelor în 2026 (capacitate sincronă cumulată de 3780 MW), Ministerul Energiei a menţionat, la Digi24, pe 22 octombrie 2025, adică exact în aceeaşi zi când s-a semnat raportul PNRR mai sus menţionat, următoarele: „România va avea în continuare centrale pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor” (…) „ne interesează să păstrăm ţintele climatice de decarbonizare(…) dar niciodată în detrimentul securităţii energetice a României” Adică ministrul a minţit opinia publică!”, se mai arată în textul moţiunii.
AUR a mai informat că a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea OUG 108/2022 care vizează „o schimbare de direcţie: o tranziţie energetică care să ţină cont de oameni, de locurile de muncă, de nevoile reale ale ţării”.
„Vorbim de un un proiect născut din dialog cu oamenii din teren, cu minerii, cu inginerii, cu familiile care trăiesc din munca lor şi care văd cum li se fură viitorul”, se mai arată în textul moţiunii simple a AUR.
