Grupurile parlamentare AUR au trimis, miercuri, sesizări urgente Comisiei de la Veneţia şi Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) privind utilizarea sistematică şi abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului, pentru ocolirea dezbaterii parlamentare democratice. AUR spune că practica actuală prezintă în mod efectiv Parlamentului un ultimatum: să accepte pachete legislative cuprinzătoare fără amendamente sau să înfrunte criza guvernamentală.
”AUR sesizează organismele europene cu privire la abuzurile Guvernului Bolojan. Grupurile parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor din Camera Deputaţilor şi Senat au transmis astăzi sesizări urgente către Comisia de la Veneţia şi Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) privind utilizarea sistematică şi abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului pentru ocolirea dezbaterii parlamentare democratice”, spune AUR într-un comunicat oficial.
AUR acuză Guvernul român că ”a angajat simultan răspunderea pe cinci pachete legislative cuprinzătoare în data de 1 septembrie 2025, reprezentând o escaladare fără precedent în evitarea sistematică a procedurilor parlamentare normale”.
”Aceste legi modifică colectiv zeci de acte normative din domenii juridice disparate, transformând procedura excepţională a angajării răspunderii într-un mecanism legislativ de rutină şi neutralizând efectiv rolul constituţional al Parlamentului ca autoritate legislativă primară. Practicile actuale ale Executivului creează multiple încălcări constituţionale care ameninţă fundamentele democraţiei româneşti. Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat în articolul 1 alineatul 4 din Constituţie, este fundamental subminat atunci când Guvernul devine o autoritate legislativă concurentă, ocolind în mod sistematic dezbaterea şi controlul parlamentar”, subliniază AUR.
Potrivit Opoziţiei, ”urgenţa pretinsă de către Guvern privind consolidarea fiscală este fundamental contrazisă de cronologia evenimentelor”.
”România se află sub procedura deficitului excesiv al Uniunii Europene din 2019, cu multiple termene extinse din cauza propriei inacţiuni guvernamentale. Planul bugetar structural cel mai recent, prezentat în octombrie 2024, s-a angajat să implementeze măsuri corective până în aprilie 2025. Acest model relevă ceea ce nu poate fi descris decât ca urgenţă fabricată. Guvernul nu poate invoca propria inacţiune deliberată ca justificare pentru ocolirea procedurilor constituţionale concepute pentru a asigura deliberarea democratică.”, menţionează AUR.
Formaţiunea mai arată că practica actuală prezintă în mod efectiv Parlamentului un ultimatum: să accepte pachete legislative cuprinzătoare fără amendamente sau să înfrunte criza guvernamentală.
”Procedurile parlamentare normale încorporează multiple garanţii anticorupţie pe care procedura de încredere le elimină sistematic. Revizuirea comisiei parlamentare asigură că legislatorii cu experienţă relevantă examinează detaliile tehnice şi identifică potenţialele riscuri de corupţie sau conflictele de interese în adoptarea unor acte normative. Audierile publice permit părţilor interesate să identifice problemele şi să propună alternative, creând transparenţa care previne beneficiile ascunse pentru interesele private”, se arată în comunicat.
AUR mai spune că sesizările transmise către Comisia de la Veneţia şi GRECO ”subliniază că practica actuală a Guvernului român reprezintă o ameninţare clară şi cuprinzătoare la adresa democraţiei constituţionale care necesită atenţie şi îndrumări internaţionale imediate”.
”Natura sistematică a abuzului, care se întinde asupra administraţiei judiciare, politicii de sănătate, guvernanţei întreprinderilor de stat, politicii fiscale etc., demonstrează că aceasta nu este o întâmplare, ci mai degrabă o transformare fundamentală a sistemului constituţional al României. Şi nu se va opri aici. AUR consideră că doar intervenţia internaţională promptă prin îndrumarea Comisiei de la Veneţia şi acţiunea GRECO poate ajuta la restabilirea echilibrului constituţional, la păstrarea instituţiilor democratice ale României şi la prevenirea normalizării modelelor de guvernare pseudo-democratice care s-ar putea răspândi în tot spaţiul constituţional european”, se mai precizează în comunicat.
