Principalele obiecții ridicate Parlamentarii contestă mai multe articole ale legii, în special cele care permit utilizarea structurilor și mijloacelor militare ale NATO și ale statelor membre NATO pentru controlul spațiului aerian românesc. Potrivit acestora, aceste prevederi contravin suveranității naționale și principiului conform căruia funcțiile militare și de apărare trebuie exercitate exclusiv de cetățeni români.
Obiecția vizează în mod special:
- Articolul 7 (2) și (3) – care permite utilizarea forțelor NATO pentru controlul spațiului aerian și transferul de autoritate de la Ministerul Apărării către structurile aliate.
- Articolul 23 – care prevede că structurile de apărare și securitate ale statelor aliate pot lua măsuri specifice în cadrul tratatelor internaționale.
- Articolul 25 – referitor la utilizarea armamentului și echipamentelor militare de către aceste structuri.
- Articolul 26 (1) și (2) – care permite distrugerea vehiculelor aeriene intrate ilegal în spațiul aerian românesc de către forțele naționale și aliate.
Argumente de neconstituționalitate Deputații susțin că legea încalcă mai multe articole din Constituție, printre care:
- Art. 1 și Art. 2 – care consacră România ca stat suveran și interzic transferul suveranității către entități externe.
- Art. 16 (3) – care impune ca funcțiile și demnitățile publice să fie ocupate doar de cetățeni români.
- Art. 54 și Art. 55 – care prevăd că apărarea țării este un drept și o obligație exclusivă a cetățenilor români.
- Art. 118 (1) și (4) – care stipulează că armata este subordonată poporului român și interzice organizarea de activități militare în afara unei autorități statale românești.
În obiecția depusă, parlamentarii cer Curții Constituționale să analizeze aceste prevederi și să declare legea ca fiind neconstituțională. Sesizarea a fost semnată de liderii celor trei grupuri parlamentare contestatare și susținută de cel puțin 50 de deputați, așa cum cere legea pentru astfel de demersuri.
Dacă Curtea Constituțională admite obiecția, legea va trebui reanalizată de Parlament, iar prevederile contestate vor putea fi modificate sau eliminate. În caz contrar, aceasta va putea fi promulgată și va intra în vigoare în forma actuală, consolidând colaborarea militară cu NATO în privința apărării spațiului aerian național.
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 27 martie sesizările partidelor AUR, POT şi SOS România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, au precizat luni oficiali ai CCR.
Senatul a adoptat, miercurea trecută, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spaţiului aerian.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord (drone) şi alte vehicule aeriene.
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei.
Potrivit unui amendament, se constituie situaţii în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi următoarele:
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la producerea unui act de intervenţie ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la existenţa la bordul aeronavei a unor substanţe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii cu privire la existenţa la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligaţiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaţionale la care este parte sau sancţiunilor internaţionale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fac obiectul unor restricţii privind utilizarea spaţiului aerian naţional.
Persoanele de drept public şi privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligaţia de a implementa şi de a menţine măsuri de protecţie a acestor obiective, prevede un alt amendament.
Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerinţele tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Obiectie de neconstitutionalitate PLX 6/2025 by florinpuscas
