Preţurile aurului şi argintului au revenit marţi pe creştere, după vânzările masive care au zguduit pieţele la finalul săptămânii trecute, trăgând în sus acţiunile companiilor miniere şi fondurile listate care urmăresc metalele preţioase, transmite CNBC.
Aurul spot a crescut cu 5,6%, la 4.930,97 dolari uncia, iar contractele futures cu 6,4%, până în jurul valorii de 4.949 dolari. Preţul spot al argintului a urcat cu peste 6%, la 84,29 dolari uncia, iar contractele futures au câştigat aproape 10%. Evoluţiile marchează o revenire după declinul de luni, care a urmat unei prăbuşiri de aproape 10% a aurului vineri şi unui colaps de 30% al argintului, cea mai gravă zi pentru metalul alb din 1980 încoace.
Acţiunile miniere au reacţionat puternic. La Londra, Rio Tinto a crescut cu 2,2%, Anglo American cu peste 3%, iar Antofagasta cu 2,5%. Fresnillo, cel mai mare producător de argint din lume, a avansat cu 3,1%.
În SUA, ETF-urile legate de argint au înregistrat creşteri spectaculoase: ProShares Ultra Silver era în urcare cu 15%, abrdn Physical Silver Shares cu 8,3%, iar iShares Silver Trust (SLV) câştigase tot 8,3%. Şi acţiunile companiilor americane de minerit au urcat, Endeavour Silver +7,5%, Coeur Mining +7,7%, Hecla Mining şi First Majestic Silver aproximativ +8%.
Va continua raliul metalelor preţioase?
Revenirea vine în timp ce investitorii reevaluează dacă prăbuşirea de săptămâna trecută a fost un punct de cotitură structural sau o reacţie exagerată la factori pe termen scurt.
Strategii de la Deutsche Bank spun că istoria sugerează un şoc temporar, chiar dacă amploarea vânzărilor ridică semne de întrebare privind poziţionarea pe piaţă. Banca notează că activitatea speculativă ridicată nu explică pe deplin magnitudinea mişcărilor recente: ”Ajustarea preţurilor a depăşit semnificaţia catalizatorilor.”
Vânzările au fost declanşate de întărirea dolarului, schimbări ale aşteptărilor privind conducerea Rezervei Federale după nominalizarea lui Kevin Warsh de către preşedintele Donald Trump, precum şi de reducerea poziţiilor înainte de weekend.
Atât Deutsche Bank, cât şi Barclays păstrează o viziune constructivă asupra aurului, citând incertitudinea geopolitică, politicile monetare şi tendinţele de diversificare a rezervelor ca suport pentru metalul galben.
Argintul rămâne însă mult mai volatil, reflectând atât statutul său dual, metal preţios şi industrial, cât şi participarea masivă a investitorilor de retail. Zavier Wong, analist la eToro, spune că sentimentul investitorilor joacă un rol dominant pe termen scurt, dar nu explică totul: cererea industrială pentru argint este reală şi în creştere.
O analiză publicată în ianuarie arată că cererea globală de argint ar putea urca la 48.000–54.000 de tone anual până în 2030, în timp ce oferta ar ajunge abia la 34.000 de tone, acoperind doar 62–70% din necesar.
Sectorul solar singur ar consuma 10.000–14.000 de tone pe an, adică până la 41% din oferta globală de argint.
”Acea cerere nu a dispărut. Vedem doar o accelerare excesivă, ceva obişnuit în perioadele de forţă ale argintului”, concluzionează Wong.
