Incidentele implicând cabluri submarine au fost ”accidente”, potrivit unui consens care apare între serviciile americane şi europene, declară trei surse din trei ţări implicate în anchetă, dezvăluie The Washington Post (WP), în contextul în care Rusia nu este acuzată în mod oficial, în pofida faptului că a fost bănuită rapid.
Mai multe cabluri submarine, vitale telecomunicaţiilor, au fost rupte începând din noiembrie la Marea Baltică.
Două dintre ele, care leagă Suedie şi Lituania şi Germania şi Finlanda, au fost avariate la mijlocul lui noiembrie. Altul, între Finlanda şi Estonia, a fost rupt de Crăciun.
”Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost rupte accidental”, comenta ministrul german al Apărării Boris Pistorius, referindu-se la primele. ”Trebuie să stabilim, fără să fim siguri încă, dacă este vorba despre un sabotaj”.
Un portcontainer chinez, Yi Peng 3, este suspectat.
În al doilea caz, în centrul atenţiei se află petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook. Petrolierul şi-ar fi târât ancora, care a agăţat un calblu.
Potrivit WP, acest accident a fost cauzat de către un echipaj neexperimentat.
Western intelligence agencies, following an investigation into damage to underwater cables on the bottom of the Baltic Sea, have concluded that there is no evidence of Russia’s involvement in them, and that the incidents themselves are accidents resulting from errors by the crews…
— Sprinter Observer (@SprinterObserve)
Rusia nu a fost acuzată în mod oficial, în pofida faptului că a fost bănuită rapid, în contextul în care Kremlinul deţine o ”flotă fantomă” prin care-şi exportă petrolul încălcând sancţiunile care i-au fost impuse, la fel ca Iranul.
Mosova neagă aprig orice implicare, însă Occidentul priveşte aceste dezminţiri cu răceală.
Însă mai mulţi oficiali şi agenţii de informţaii clasificate din Occident înclină de-acum către teza unui accident.
În pofida multor progrese, tehnologiile de supravegherea fundului mării sunt la început.
Ele nu permit atribuirea cu precizie a originii incidentelor cu privire la aceste cabluri.
Însă contextul geopolitic de la Marea Baltică sugerează o acţiune rusească, în contextul în care Finlanda şi Suedia au aderat la NATO în aprilie 2023 şi aprilie 2024, creând astfel un ”lac NATO” în largul Sankt Petersburgului şi enclavei ruse Kaliningrad, o situaţie care-l face pe Vladimir Putin să se teamă şi să condamne ”înaintarea ţărilor NATO” către frontiera rusă.
Secretarul general al NATO Mark Rutte anunţa în capitala finlandeză Helsinki, la 14 ianuarie, o consolidare a msiunilor de patrulare cu fregate, avioane, ”sateliţi” submarini şi ”o mică flotă de drone navale”
Această Operaţiune Baltic Sentry urmează să se desfăşoare ”pe o durată nedivulgată”.
Agresivitatea rusă în această regiune a crescut în ultimele luni.
Un avion francez de patrulare maritimă, desfăşurat în urma avarierii cablurilor submarine, a fost ”iluminat” pe radar de către Moscova adică a fost desemnat ţintă pe un sistem de radar de tir şi a fost bruiat miercuri.
