Un avertisment puternic este tras din zona constructorilor. Reprezentând aproape 8% din PIB și cu peste o jumătate de milion de angajați, industria riscă să intre într-un blocaj sistemic după anunțarea pachetelor fiscale și bugetare de către autorități.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și lideri ai companiilor de profil avertizează că stoparea sau amânarea proiectelor publice va genera nu doar insolvențe în lanț, ci și pierderi de fonduri europene, întârzieri în infrastructură și un val de disponibilizări. Una dintre măsurile Guvernului Bolojan prevede sistarea proiectelor de infrastructură aflate în stadii incipiente, în care progresul fizic este de până la 30%.
Stoparea proiectelor în infrastructură va duce la insolvențe în lanț, la șomaj masiv și pierderi de bani europeni
„Companiile de construcții au angajat resurse majore, de la garanții financiare și echipamente până la mobilizare pe șantiere. Renunțarea unilaterală la contracte va genera pierderi masive și litigii”, a avertizat Sorin Greu, director general Bog’Art, în cadrul unei conferințe de presă.
În opinia sa, nu este vorba doar de o problemă punctuală a industriei, ci de un risc sistemic: „Fără investiții publice, România își reduce drastic șansele de a finaliza până în 2026 proiectele strategice de infrastructură, educație și sănătate. Cel mai grav, va pierde bani europeni.”
Construcțiile au fost în ultimii ani motorul care a menținut creșterea economică. În primul trimestru din 2025, spre exemplu, sectorul a avansat cu aproape 10%, într-un context general de stagnare. Blocarea lui riscă să anuleze aceste rezultate.
Sectorul a crescut puternic după ce statul a introdus facilități fiscale pentru angajați, măsuri care au stimulat angajările și au lărgit baza de impozitare.
„Numărul de contracte de muncă a crescut cu aproape 100.000, iar astăzi avem peste 500.000 de muncitori activi. Rezultatele au fost excepționale pentru stat, care a colectat mai multe impozite”, amintește Irinel Gheorghe, CEO Sipex și vicepreședinte al Federației Naționale a Societăților de Construcții.
Din perspectiva acestuia, noul pachet fiscal ignoră lecțiile trecutului. „Ne așteptam ca deficitul să fie rezolvat prin reducerea cheltuielilor bugetare și stimularea investițiilor private, nu prin creșteri de taxe și frânarea investițiilor. Dacă nu se corectează direcția, între 50.000 și 100.000 de locuri de muncă sunt în pericol”, avertizează Irinel Gheorghe.
Cristian Erbașu a punctat faptul că muncitorii din construcții, odată pierduți de firmele locale, vor fi greu de înlocuit. „Până la urmă, firmele se vor contracta, își vor reveni cu greu, dar oamenii din construcții nu ies în stradă. În Belgia li se oferă peste 4.000 de euro salariu lunar, la fel în Germania sau Anglia”, a declarat el.
Blocajul financiar al contractelor publice lovește direct și în lichiditatea firmelor.
„În primele cinci zile după semnarea unui contract, constructorul e obligat să emită o scrisoare de garanție de 10% din valoare, pe care o plătește imediat, chiar dacă lucrările sunt abia la 5-10% progres fizic”, explică Cristian Erbașu, președintele FPSC și Directorul General al Construcții Erbașu.
În condițiile în care plățile statului au întârzieri de luni de zile, presiunea pe cash-flow ar putea să devină insuportabilă.
Erbașu a atras atenția și asupra birocrației: „Beneficiarii cer progrese pe șantier, dar amână plățile sub diverse pretexte administrative. Constructorii ajung să meargă la bancă cu portbagajul plin de documente pentru o simplă factură.”
În lipsa predictibilității, firmele nu își vor mai putea acoperi datoriile, iar insolvențele vor crește. Potrivit estimărilor FPSC, între 30% și 40% dintre IMM-urile din construcții ar putea intra în dificultate în următorii ani.
Dincolo de pierderile companiilor, miza reală este infrastructura. „Orice lucrare amânată sau stopată va costa mult mai mult peste 3-5 ani. Dacă guvernul limitează proiectele doar la cele mari, ignorând investițiile locale, societatea va avea de pierdut”, spune Erbașu.
Șantierele vizate nu se rezumă la autostrăzi, ci includ rețele de apă și canalizare, proiecte de mediu și construcții civile – multe dintre ele în orașe mici, unde lipsa lucrărilor înseamnă stagnare economică.
În plan european, România riscă să repete greșelile trecutului: absorbție scăzută a fondurilor UE din cauza incapacității de implementare.
„Deficitul nu a fost cauzat de investițiile publice. Autostrăzile trebuiau făcute acum 20 de ani, la fel spitalele și școlile. Amânarea înseamnă costuri mai mari și pierderi de resurse umane, pentru că muncitorii vor pleca spre țările unde salariile depășesc 4.000 de euro”, avertizează liderul FPSC.
Mesajul comun al constructorilor este că guvernul ar trebui să trateze sectorul ca pe un aliat strategic, nu ca pe o sursă de cheltuieli.
„Nu atacăm autoritățile, dar atragem atenția asupra realității. Prioritatea guvernului este să găsească finanțări pentru investiții, altfel companiile din construcții vor fi distruse și, peste câțiva ani, nu vom mai avea cine să facă proiectele”, conchide Erbașu.
