Pastilele, numite anticolinergice, acționează prin reducerea activității anumitor mușchi pentru a opri contracția vezicii urinare. Acest lucru ajută la stoparea spasmelor care pot provoca incontinență și nevoia de a urina frecvent.
Dar un nou studiu efectuat pe aproape 1 milion de britanici sugerează că unele tipuri de aceste medicamente pot crește riscul de demență cu aproximativ o treime. Experții britanici au analizat dosarele medicale a puțin peste 170 000 de pacienți din Anglia cu vârsta de peste 55 de ani care sufereau de demență și le-au comparat cu cele a 800 000 de pacienți care nu sufereau de această afecțiune care le răpește memoria, potrivit unui studiu britanic.
În general, autorii au constatat că administrarea unui anticolinergic a fost asociată cu un risc cu 18% mai mare de diagnosticare a demenței. Cu toate acestea, ei au constatat că riscul crescut era ușor mai mare la bărbați – 22%, comparativ cu 16% la femei. Unele tipuri specifice de medicamente prezentau, de asemenea, un risc mult mai ridicat. Cei cărora li s-a prescris clorhidrat de oxibutinină au avut un risc cu 31% mai mare de demență, iar cei cărora li s-a prescris tartrat de tolterodină au avut un risc cu 27% mai mare.
Medicamente luate de mii de români, legate de demență
Experții au declarat că rezultatele lor au subliniat necesitatea ca medicii să ia în considerare tratamente alternative pentru vezica hiperactivă la pacienții în vârstă. Datele NHS sugerează că sute de mii de rețete pentru aceste medicamente sunt distribuite de serviciul de sănătate din Anglia în fiecare lună.
Cu toate acestea, autorii, care și-au publicat cercetarea în British Medical Journal, au constatat că unele tipuri de anticolinergice nu au fost legate de o probabilitate crescută de demență. Acestea au fost: darifenacin, fumarat de fesoterodină, clorhidrat de flavoxat, clorhidrat de propiverină și clorură de trospium.
Experții au analizat, de asemenea, un medicament non-anticolinergic numit mirabegron, care este, de asemenea, prescris pacienților cu vezică hiperactivă, dar acționează folosind un mecanism diferit de cel al anticolinergicelor. Deși oamenii de știință au găsit unele dovezi ale legăturilor dintre demență și acest medicament, ei au remarcat că datele nu erau clare și că sunt necesare cercetări suplimentare.
În încheierea raportului lor, aceștia au declarat că medicii trebuie să „ia în considerare posibilele riscuri și consecințe pe termen lung ale opțiunilor de tratament disponibile pentru o vezică hiperactivă la adulții în vârstă”. Medicii ar trebui „să ia în considerare prescrierea de tratamente alternative care ar putea fi asociate cu un risc mai scăzut de demență”, au adăugat ei.
Substanța care pătrunde în creier și afectează țesuturile
Studiul s-a bazat pe o analiză a datelor de sănătate de la 170 742 de britanici cu vârsta de peste 55 de ani cu demență care au luat un medicament anticolinergic sau mirabegron timp de trei până la 16 ani înainte de diagnosticarea demenței. Fiecare britanic cu demență a fost asociat cu un participant dintr-un grup de control puternic de 800 000 de persoane în ceea ce privește vârsta exactă, sexul și cabinetul medicului de familie pentru a face o comparație.
Studiul a avut mai multe limitări, prima dintre acestea fiind lipsa datelor privind doza exactă administrată pacienților, ceea ce înseamnă că autorii nu au putut analiza pe deplin dacă dozele mai mari ale unor medicamente au condus la un risc crescut de demență în timp. De asemenea, datele s-au bazat pe fișele pacienților, care ar fi putut fi nesigure sau incomplete.
Studiul nu este primul care leagă unele anticolinergice de riscul crescut de demență, deși nu se cunoaște pe deplin modul exact în care medicamentele afectează creierul. Studiile anterioare au evidențiat că oxibutinina, poate reprezenta un risc deosebit, deoarece are o moleculă mai mică decât alte tipuri.
Experții spun că acest lucru îi permite să pătrundă mai adânc în creier și să aibă un efect mai puternic asupra țesuturilor sensibile de acolo. Demența este un termen generic utilizat pentru a descrie o serie de tulburări progresive care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Există mai multe tipuri de demență, cea legată de boala Alzheimer fiind cea mai frecventă.
