Potrivit avocatului, Curtea Constituțională a stabilit, prin Hotărârea nr. 2/5.10.2024, că verificarea conformității unei candidaturi cu dispozițiile constituționale este o atribuție exclusivă a CCR, iar BEC nu are competența de a se pronunța pe aspecte ce țin de constituțialitate. „Niciodată nu poate face asta Biroul Electoral Central, care este doar o autoritate administrativă electorală, iar nu o instanță electorală sau de judecată, și ca atare trebuie să funcționeze strict în limitele la care o obligă legea”, a scris Neacșu.
Mai mult, acesta susține că, anterior ședinței BEC, a fost vehiculat în presă un citat fals, atribuit Curții Constituționale, prin care s-ar fi sugerat că CCR a mandatat BEC să verifice aspecte de constituțialitate ale candidaturilor. În realitate, susține avocatul, această interpretare ar fi fost o simplă afirmație a contestatoarei Amalia Bellantoni, preluată ulterior în motivarea deciziei BEC.
Neacșu citează și din hotărârea CCR, subliniind două paragrafe esențiale care ar fi fost ignorate sau reinterpretate eronat:
„Elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională” (Pct. 48).
„Prin urmare, revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție” (Pct. 58).
