Raportul menţionează că banii de la UE pentru combaterea incendiilor forestiere nu sunt alocaţi în mod sistematic către zonele cu cele mai mari nevoi şi riscuri şi nici nu sunt însoţiţi de o viziune pe termen lung, deşi aceste aspecte sunt esenţiale pentru a obţine rezultate concrete. O astfel de abordare ar fi însă extrem de importantă, deoarece incendiile forestiere au devenit tot mai frecvente şi mai intense în UE în ultimii ani.
Deşi suma exactă a fondurilor din partea UE cheltuite efectiv pentru combaterea incendiilor forestiere rămâne în mare măsură necunoscută, un lucru este cert: UE pune acum la dispoziţie, în acest scop, mai mulţi bani (în special prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă – MRR). Şi pentru că prevenţia este mai bună decât intervenţia, ţările din UE tind acum să pună un accent mai mare pe măsuri de prevenire, cum ar fi crearea de fâşii de protecţie împotriva incendiilor sau defrişarea de vegetaţie. În Portugalia, de exemplu, auditorii UE au observat că procentul cheltuit pentru prevenire a crescut de la 20% la 61% între 2017 şi 2022. În mod similar, în regiunea Galicia din nord-vestul Spaniei, prevenirea constituie partea cea mai mare din bugetul pentru incendii forestiere încă din 2018. Acestea sunt semne pozitive, întrucât experţii consideră, în general, că această orientare spre prevenţie este esenţială pentru a reduce probabilitatea şi impactul incendiilor.
Cu toate acestea, în ultimii ani, incendiile forestiere s-au intensificat, atât ca număr, cât şi ca amploare. Schimbările climatice joacă, fără îndoială, un rol important în această tendinţă. Numărul incendiilor forestiere care au distrus mai mult de 30 de hectare s-a triplat în UE între perioadele 2006-2010 şi 2021-2024, ajungând la o medie anuală de aproape 1.900 în a doua perioadă. Suprafaţa afectată a crescut şi ea semnificativ, ajungând la o medie anuală de peste 5.250 km pătraţi, în ultimii 4 ani. Cu alte cuvinte, în fiecare an, flăcările mistuie în UE o suprafaţă aproape echivalentă cu cea a judeţului Braşov.
„Întărirea măsurilor de prevenire împotriva incendiilor forestiere este, categoric, un pas în direcţia cea bună. Însă, pentru ca sprijinul UE să nu rămână doar un foc de paie, este esenţial ca banii să fie cheltuiţi acolo unde pot produce cele mai bune rezultate şi un impact durabil”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curţii responsabil de acest audit.
În opinia auditorilor, proiectele selectate pentru a primi fonduri de la UE nu vizează întotdeauna zonele în care ar putea avea cel mai mare impact. În unele regiuni din Spania, de exemplu, bugetul a fost distribuit uniform între provincii, indiferent de riscuri şi de nevoi. În plus, auditorii au constatat că unele dintre măsurile finanţate s-au bazat pe informaţii care nu mai erau de actualitate. În Grecia, de pildă, unde suprafaţa distrusă în 2023 a fost de peste trei ori mai mare decât media anuală din perioada 2006-2022, lista zonelor predispuse la incendii forestiere nu a mai fost actualizată de peste 45 de ani. În Portugalia, auditorii au descoperit că s-a dat prioritate unei zone parţial inundate pentru a primi bani din partea UE pentru combaterea incendiilor forestiere. Motivul a fost că harta de risc nu era actualizată şi nu reflecta faptul că acolo fusese construit un baraj cu mai mulţi ani în urmă.
În concluzie, auditorii constată că este dificil să se determine rezultatele reale obţinute de fondurile din partea UE pentru combaterea incendiilor forestiere din Europa. Printre cauze se numără nu doar lipsa de date, indicatorii neuniformi sau monitorizarea deficitară, ci şi faptul că sustenabilitatea acţiunilor finanţate nu este întotdeauna asigurată, în special în cazul MRR. Deşi MRR a oferit o finanţare suplimentară semnificativă cu caracter excepţional (cum ar fi 470 de milioane de euro în Grecia pentru lucrări de prevenire şi 390 de milioane de euro în Portugalia), aceste ţări nu obţinuseră încă fonduri de la UE sau de la bugetul naţional cu ajutorul cărora să garanteze că măsurile de prevenire rămân în vigoare pe termen lung. Auditorii concluzionează, aşadar, că impactul acţiunilor UE în domeniul prevenirii ar putea să se limiteze la maximum 3 sau 4 ani.
Deşi Comisia Europeană sprijină ţările din UE cu finanţare, politica forestieră rămâne în sfera de competenţă a fiecărui stat membru.
