Nu este una din cele mai cunoscute agenții guvernamentale, dar cu siguranță este una din cele mai importante. Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior – ARICE deține o vastă rețea externă de consilieri economici și prin urmare poate fi extrem de eficientă în zona economică dacă politicul deschide calea.
Bătălia pentru Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior
În acest moment se dă o bătălie surdă pentru controlul ei. USR are o listă cu nu mai puțin de 50 de numiri pentru această agenție. Ce îi împiedică să o facă? Faptul că agenția este în subordinea directă a premierului. De aici presiunile foarte mari ca sub pretextul eficientizării activităților agenția să treacă la MAE și deci în subordinea ministrului USR, Oana Țoiu.
Ar fi un adevărat fiasco! O spun chiar cei de la externe dacă sunt întrebați, mai ales că experimentul a durat doar un an. Și acum consilierii economici au la post grad diplomatic și sunt subordonați șefului de misiune (execută ce ordonă ambasadorul și consulul general).
STIRIPESURSE.RO a chestionat Agenția pentru a obține răspunsuri cu privire la importanța și eficienta ei. Ce am întrebat și ce am aflat mai jos:
”Pct 1. Câți atașați economici are în rețeaua externă ARICE și care a fost contribuția lor în anul 2024 la atragerea de investiții și promovarea exportului; ce limbi străine vorbesc atașații economici?
Departamentului de Comerț Exterior (DCE) asigură gestionarea şi promovarea relaţiilor economice bilaterale cu țările cu care România întreține relații diplomatice, prin reprezentanții săi în rețeaua externă a ARICE.
Rețeaua de reprezentare externă a ARICE cuprinde 76 posturi, din care în anul 2024 au fost ocupate 37, iar în prezent 32.
În anul 2024, DCE și reprezentanții rețelei externe a ARICE au contribuit la promovarea exportului și atragerea de investiții străine în principal prin: organizarea a 27 comisii de cooperare economică și comercială și consultări bilaterale cu state partenere ale României; organizarea a 281 forumuri de afaceri și alte acțiuni de promovare economică a României în străinătate; organizarea a 197 misiuni economice în străinătate; acordarea de sprijin pentru circa 3200 operatori economici/asociații profesionale/patronate de ramură/sistem cameral din România; acordare de asistență de specialitate unui număr de peste 1100 companii străine; transmiterea în mediul de afaceri din străinătate a peste 2000 de oferte de export și propuneri de cooperare economică ale operatorilor economici români, la solicitarea acestora; identificarea şi transmiterea la nivelul comunității românești de afaceri a peste 900 oportunități de afaceri; acordarea de asistență pe proiecte de cooperare și investiții unui număr de peste 300 companii străine interesate.
Conform concursului intern, care respectă legislația în vigoare, pentru ocuparea posturilor din rețeaua externă a ARICE, reprezentanții economico-comerciali externi ai ARICE sunt obligați să cunoască cel puțin o limbă străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, arabă, rusă, chineză – după caz), limba engleză fiind obligatorie. Cunoștințele sunt dovedite prin deținerea de certificate de competență lingvistică sau parcurgerea unui program complet de licență/masterat/doctorat în specializarea limbilor străine sau a unui program studiat integral în limbile respective cu atestare prin diplomă de licență/masterat/doctorat și supliment la diplomă.
Pct 2. Care sunt atribuțiile ARICE privind aderarea României la OCDE și care este situația la zi?
Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) reprezintă România în relația cu OCDE în domeniul investițiilor. Între atribuțiile sale se numără reprezentarea României în Comitetul pentru Investiții al OCDE și în Grupul de lucru pentru Conduită Responsabilă în Afaceri (WPRBC).
Grupul de lucru pentru conduita responsabilă în afaceri are ca atribuții elaborarea, monitorizarea și promovarea aplicării standardelor internaționale privind responsabilitatea companiilor, asigură respectarea Ghidurilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, facilitează dialogul între guverne, mediul de afaceri, sindicate și organizații ale societății civile, sprijină implementarea mecanismelor naționale de contact care gestionează plângerile legate de comportamentul corporativ, și contribuie astfel la crearea unui climat investițional transparent, echitabil și sustenabil.
ARICE coordonează Punctul Național de Contact pentru Conduită Responsabilă în Afaceri (PNC), președintele agenției fiind și președintele PNC, instituția asigurând secretariatul tehnic al acestuia.
Prin Planul anual de promovare 2025, ARICE și instituțiile membre ale PNC s-au angajat să promoveze Liniile Directoare ale OCDE privind conduita responsabilă în afaceri, printr-un set de acțiuni care includ campanii de informare prin newslettere, întâlniri și seminarii, evenimente organizate în parteneriat cu organizații patronale și sindicale, toate aceste demersuri având ca scop informarea publicului-țintă și stimularea dialogului intersectorial pentru schimbul de bune practici între instituții, companii, sindicate și societatea civilă. În cursul acestui an, ARICE a organizat evenimente împreună cu UGIR 1903, Blocul Național Sindical, precum și sesiuni dedicate companiilor din sectorul extractiv neenergetic și reprezentanților Consiliului de Export.
În prezent, ARICE a operaționalizat cadrul juridic al PNC, a finalizat arhitectura portalului online dedicat, a cărui lansare oficială este planificată pentru trimestrul al treilea al anului 2025, și a finalizat traducerea Liniilor Directoare OCDE, care se află în curs de validare la secretariatul OCDE.
De asemenea, agenția lucrează la elaborarea a trei documente strategice naționale: Strategia pentru Conduită Responsabilă în Afaceri (aflată în consultare inter-instituțională), Strategia pentru Atragerea Investițiilor Străine (transmisă la MAE) și Strategia de Promovare a Exporturilor. Aceste documente sunt parte a efortului pentru primirea avizului formal din partea Secretariatului OCDE pentru Capitolul 5 – „Investiții și dezvoltare durabilă”.
Pct 3. Ce investiții în România a atras ARICE în anul 2024, prin direcția sa, InvestRomania?
Anul 2024 a fost marcat de o serie de provocări la nivel internațional – inclusiv tensiuni geopolitice, volatilitate economică și creșterea costurilor de finanțare – care au determinat o temperare a deciziilor investiționale la scară globală. Într-un climat economic internațional caracterizat de instabilitate, incertitudine și presiuni inflaționiste persistente, ultimii ani au reprezentat o perioadă de ajustare strategică pentru economiile emergente și dezvoltate deopotrivă. Crizele suprapuse – de la tensiuni geopolitice regionale, la reconfigurarea lanțurilor globale de producție și până la volatilitatea piețelor financiare – au determinat o scădere semnificativă a apetitului investițional la nivel internațional. Potrivit tendințelor globale reflectate în rapoartele internaționale privind fluxurile de investiții străine directe (ISD), volumul total al investițiilor a înregistrat o contracție în majoritatea regiunilor, inclusiv în Europa Centrală și de Est.
La nivelul ARICE, în anul 2024, au fost implementate două proiecte investiționale majore, rezultat al unor procese complexe și de durată, specifice investițiilor străine directe (ISD), respectiv Hengst, companie germană care deține o fabrică de filtre de aer la Balș (investiție în valoare de 11 milioane EURO a cărui număr final de angajați se va ridica la 350) și Nokian Tyres, companie finlandeză ce deține o fabrică de anvelope la Oradea (investiție în valoare de 650 milioane de euro ce va genera 550 locuri de muncă).
Este important de subliniat faptul că un proiect de investiții de amploare nu se concretizează într-un interval scurt de timp. De regulă, decizia finală de localizare și implementare este precedată de un proces amplu de analiză, care poate dura între doi și cinci ani, în funcție de sector, valoarea investiției și specificul fiecărui investitor. De la primul contact – de cele mai multe ori sub forma unui e-mail de interes – până la deschiderea efectivă a activității, investitorii internaționali parcurg o etapă riguroasă de evaluare multi-factorială. Printre criteriile analizate se numără stabilitatea economică, predictibilitatea cadrului legislativ, disponibilitatea forței de muncă, calitatea infrastructurii, competitivitatea fiscalității etc.
În acest context, decizia de localizare a unei investiții în România este rezultatul unei selecții strategice, în care țara noastră concurează cu alte state din regiune și nu numai.
Menționăm ca la nivelul ARICE se află în derulare mai multe proiecte investiționale, aflate în diferite stadii ale procesului decizional, fiind în curs discuții active, negocieri și consultări tehnice cu companii din sectoare precum automotive, manufacturing, energie (inclusiv stocare de energie), reciclare, agribusiness, sănătate, IT&C, aeronautică, servicii de externalizare (SSC&BPO).
Pct 4. Prin programul de promovare a exportului, cu fonduri de la bugetul statului, sute de firme au participat în 2024 la târguri și misiuni economice internaționale; care a fost contribuția acestor firme la creșterea exportului României în 2024?
Participarea firmelor românești la târguri internaționale si misiuni economice in strainatate, prin Programul de Promovare a Exportului susținut de la bugetul de stat, a avut un impact pozitiv asupra prezenței României pe piețele externe.
Aceste evenimente au oferit companiilor oportunitatea de a-și promova produsele și serviciile în fața unor parteneri internaționali, contribuind la consolidarea relațiilor comerciale și la deschiderea de noi canale de export.
Sprijinul acordat de stat prin PPE a avut un rol strategic in anul 2024 deoarece a contribuit la cresterea vizibilitatii mărcilor românești, a încurajat dezvoltarea unor noi parteneriate și a facilitat accesul la piețe unde prezența României era redusă sau inexistentă.
Această inițiativă se înscrie într-un efort mai larg de internaționalizare a economiei românești, iar rezultatele se reflectă nu doar în creșterea exporturilor, ci și în consolidarea competitivității firmelor autohtone pe termen lung.
Din fișele de eficiență, completate de către expozanți în ultima zi de participare la târguri internaționale si misiuni economice in strainatate, a rezultat faptul că in anul 2024 firmele românești au beneficiat de foarte multe întâlniri din care s-au incheiat numeroase contracte (peste 40000 firme întalnite; contracte preconizate a fi încheiate în perioada următoare în valoare de peste 500 milioane euro).
Experienţa acumulată de companiile româneşti le permite acestora realizarea unor pachete de soluţii şi servicii, în conformitate cu ultimele tendinţe, făcând faţă cu succes exigenţelor pieţei internaţionale.
Pct 5. De ce România are un deficit comercial atât de mare (34 miliarde Euro în 2024)?
Valoarea totală a comerţului internaţional cu bunuri al României a fost în anul 2024 de 218,77 miliarde Euro, în creștere cu 1,7% faţă de anul 2023, exportul înregistrând o scădere la 92,7 miliarde Euro (-0,4%), iar importul o creștere la 126,0 miliarde Euro (+3,3%).
România a încheiat anul 2024 cu un deficit al balanței sale comerciale cu bunuri de 33,39 miliarde Euro, din care pe relaţia cu statele membre UE s-a cifrat la 24,16 miliarde Euro, iar pe relația cu ţările non-UE a atins 9,23 miliarde Euro. În anul 2024, topul celor 20 de produse cu deficit comercial structural evidențiază un dezechilibru cronic, concentrat în jurul unor segmente industriale (industria petrolieră, farmaceutică, electronică, auto, siderurgică, chimică, a materialelor plastice și alimentară). Primele 20 de produse cu deficite majore reflectă o combinație între lipsa capacitătilor interne de producție, dependența de bunurile fabricate pe piețele externe și subdimensionarea anumitor sectoare industriale cheie.
Cel mai amplu dezechilibru se regăsește în sectorul energiei, unde uleiurile brute din petrol au generat în anul 2024 un deficit de 4,57 miliarde Euro. Un deficit de peste 4 miliarde Euro s-a înregistrat în anul 2024 la medicamente și respectiv la produse imunologice, sânge și vaccinuri. În zona tehnologică, importurile consistente de circuite integrate, echipamente telecom și mașini de prelucrare automată a datelor au generat un deficit cumulat de 4,11 miliarde Euro. În zona agroalimentară, carnea de porc a contribuit cu peste 1 miliard euro la realizarea deficitului.
Cauzele înregistrării unui sold negativ al balanței comerciale cu bunuri rezidă în creșterea consumului intern, alimentat de o majorare a importurilor de bunuri de consum, pe fondul unei producții industriale în scădere (-1,5% în 2024; -4,9% în 2023; – 1,8% în 2022 – Sursa: Institutul NațIonal de Statistică), a insuficientei dezvoltări a capacităților industriale interne în anumite domenii (precum industria alimentară – dominată de importuri de produse agro-alimentare prelucrate importate de pe piețele externe, industria chimică, energie etc), a infrastructurii logistice insuficient dezvoltate și a unei integrări dezechilibrate în lanțurile globale de aprovizionare.”, se arată în răspunsurile primite de STIRIPESURSE.RO
