Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să menţină dobânda principală de politică monetară la 2,25%, în linie cu aşteptările pieţelor, însă a avertizat că reluarea tensiunilor din Orientul Mijlociu şi creşterea preţurilor la energie reprezintă un risc major pentru inflaţia din zona euro, transmite CNBC.
Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că instituţia estimează că inflaţia va rămâne „mult peste ţinta” de 2% până în prima jumătate a anului 2027, ceea ce a alimentat aşteptările investitorilor privind o nouă majorare a dobânzilor în luna septembrie.
Potrivit BCE, banca este pregătită să ajusteze toate ratele dobânzilor dacă acest lucru va fi necesar pentru readucerea inflaţiei la obiectivul de 2% pe termen mediu.
Inflaţia din zona euro a încetinit la 2,8% în luna iunie, de la 3,2% în luna mai, însă oficialii BCE consideră că presiunile asupra preţurilor rămân ridicate.
Lagarde a avertizat că o nouă perturbare a aprovizionării cu energie ar putea împinge preţurile petrolului şi gazelor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipa.
„Cu cât preţurile la energie rămân ridicate mai mult timp, cu atât este mai probabil ca acestea să alimenteze inflaţia generală prin efecte indirecte şi de runda a doua”, a declarat preşedinta BCE.
În urma mesajului transmis de banca centrală, traderii estimează că BCE va majora dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale la şedinţa din septembrie.
Ed Hutchings, responsabil pentru obligaţiunile pieţelor dezvoltate la Aviva Investors, a afirmat că aşteptările privind inflaţia rămân ridicate şi că, dacă acestea persistă, ar putea fi necesară o politică monetară şi mai restrictivă.
Decizia de a menţine dobânzile vine după ce BCE a majorat în luna iunie rata-cheie cu 0,25 puncte procentuale, prima creştere din 2023, ca răspuns la presiunile inflaţioniste generate de şocul energetic provocat de conflictul dintre Iran şi Israel.
Analiştii consideră că, deşi BCE a făcut o pauză în luna iulie, pieţele se aşteaptă ca banca centrală să continue înăsprirea politicii monetare până la sfârşitul anului, evoluţia dobânzilor urmând să depindă în mare măsură de dinamica preţurilor la energie şi de evoluţia conflictelor din Orientul Mijlociu.
