Bilanţul de la Poltava a ajuns la 47 de morţi şi 206 răniţi, cel mai grav atac rusesc din Ucraina în acest an

Cel puţin 47 de persoane au fost ucise şi 206 rănite după ce Rusia a lovit marţi cu două rachete un institut militar din oraşul central Poltava, acesta fiind atacul rusesc care a făcut cele mai multe victime în afara frontului în acest an, relatează Reuters.

Imagini postate pe reţelele sociale au arătat mai multe cadavre întinse pe pământ, acoperite de praf şi resturi, precum şi o parte grav avariată a unei clădiri mari în spatele lor.

„Gunoiul rus va fi cu siguranţă tras la răspundere pentru acest atac”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a ordonat o anchetă completă şi rapidă, afirmând că lovitura cu două rachete balistice a avariat o clădire a Institutului Militar de Comunicaţii.

Nu a fost imediat clar cine sunt victimele. Bloggeri militari ucraineni au sugerat că unii ar putea fi cadeţi sau bărbaţi mobilizaţi recent, aflaţi în curs de instruire.

Utilizarea rachetelor balistice – care lovesc ţinte aflate la sute de kilometri distanţă în câteva minute de la lansare – a însemnat că victimele nu au avut timp să se adăpostească după ce sirena de raid aerian a sunat, a declarat ministrul de externe.

„Aceasta este o tragedie uimitoare pentru întreaga Ucraină. Inamicul a lovit o instituţie de învăţământ şi un spital”, a scris prima-doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe X.

Unii ucraineni au lăsat mesaje îngrijorate pe pagina de Facebook a Institutului, căutând informaţii despre cei dragi lor.

„Una dintre clădirile institutului a fost parţial distrusă, iar multe persoane au fost prinse sub dărâmături”, a declarat Ministerul Apărării pe Telegram. „Datorită activităţii coordonate a salvatorilor şi medicilor, 25 de persoane au fost salvate, dintre care 11 au fost scoase dintre dărâmături. Salvatorii îşi continuă în prezent activitatea”, a transmis instituţia.

Rusia nu a comentat imediat atacul, dar în ultima vreme şi-a intensificat atacurile cu rachete şi drone asupra Ucrainei, după doi ani şi jumătate de război total. Săptămâna trecută, Ucraina a fost lovită de cel mai puternic bombardament de până acum, iar luni rachete balistice şi de croazieră au vizat Kievul, provocând explozii puternice.

La rândul său, Ucraina a ţintit Rusia cu peste 158 de drone la sfârşitul săptămânii, avariind o rafinărie de petrol de lângă Moscova şi o centrală electrică.

Zelenski şi-a repetat apelurile pentru mai multe sisteme de apărare aeriană occidentale şi a îndemnat aliaţii să permită utilizarea armelor lor cu rază lungă de acţiune pentru lovituri la adâncimi mai mari pe teritoriul Rusiei, pentru a proteja Ucraina. „Continuăm să le spunem tuturor celor din lume care au puterea de a opri această teroare: sistemele de apărare aeriană şi rachetele sunt necesare în Ucraina, nu într-un depozit undeva. Atacurile cu rază lungă de acţiune care ne pot proteja de teroarea rusă sunt necesare acum, nu ceva mai târziu. Din păcate, fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi de vieţi omeneşti”, a pledat Zelenski.

În Poltava, la aproximativ 300 km sud-est de Kiev şi la 120 km de cea mai apropiată frontieră rusă, guvernatorul Filip Pronin a declarat că mulţi locuitori au donat sânge pentru răniţi. Autorităţile locale au anunţat trei zile de doliu.

Identitatea victimelor nu a fost dezvăluită imediat.

Serhii Beskrestnov, un proeminent blogger ucrainean, urmat de mulţi specialişti în radio, comunicaţii şi război electronic din armata ucraineană, a postat un omagiu pentru „camarazii operatori de semnale”.

Luptele s-au intensificat în ultima lună, forţele ruse avansând în lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce trupele Kievului au organizat primul lor asalt transfrontalier la scară largă într-o regiune rusă, pentru care Moscova a promis să riposteze.

Roxana Mînzatu, propunerea de comisar european, despre portofoliul pe care şi-l doreşte: Nu e pe dorinţe, ar fi un vis. Am ştiut de la început că va fi un portofoliu în zona economică

RAPORT: Peste 95% din textilele din gospodăriile româneşti sunt aruncate şi ajung să fie incinerate. Colectarea separată, obligatorie în România de la 1 ianuarie 2025