Biserica Sfântului Mormânt și celelalte locuri sfinte din Orașul Vechi din Ierusalim sunt închise vizitatorilor de mai multe săptămâni, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul creștinilor din întreaga lume, relatează joi Greek Herald.
Autoritățile israeliene au închis lăcașul de cult pentru public începând cu 28 februarie, ”în conformitate cu directivele naționale de urgență”, după cum a transmis Reuters în ziua în care Israelul și SUA au atacat Iranul, iar accesul la principalele locuri sfinte din Orașul Vechi – centrul istoric fortificat al orașului, unde se află situri religioase importante pentru toate cele trei religii abrahamice – este restricționat.
Un purtător de cuvânt al poliției israeliene a confirmat la 5 martie pentru AFP că toate locurile sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt, rămân închise vizitatorilor, indiferent de confesiune.
Această măsură preventivă a fost întărită luni, 16 martie, când fragmente provenite din rachete balistice lansate de Iran și resturi ale interceptorilor israelieni care le-au doborât au căzut în jurul Orașului Vechi, în apropierea unora dintre cele mai sacre locuri creștine, musulmane și evreiești, situate în partea de est a orașului, predominant arabă.
Nu au fost raportate victime sau pagube majore la Biserica Sfântului Mormânt sau la Esplanada Moscheilor, cunoscută de musulmani drept complexul Al-Aqsa și de evrei drept Muntele Templului, un sit sensibil pentru ambele religii.
Incidentul arată de ce autoritățile israeliene au decis să restricționeze accesul public în timpul războiului cu Iranul, a comentat dpa, relatând evenimentul.
Muntele Templului, cu Domul Stâncii și Moscheea Al-Aqsa, este al treilea cel mai sfânt loc din Islam. Pentru evrei, Muntele Templului, împreună cu Zidul Plângerii, este cel mai sacru loc, deoarece aici au existat cândva două temple evreiești. Biserica Sfântului Mormânt se află pe locul unde, potrivit tradiției creștine, Iisus a murit și a înviat. Este considerată cel mai sfânt loc din creștinism.
Chiar dacă vizitatorii și pelerinii nu au acces, slujbele continuă în mod restrâns, cu participarea monahilor și a câtorva credincioși locali, iar sosirile de pelerini au încetat odată cu izbucnirea conflictului, conform site-ului oficial al Patriarhatului Greco-Ortodox de Ierusalim (Patriarhia Ierusalimului). Bisericile greacă ortodoxă, armeană apostolică și romano-catolică sunt proprietarii tradiționali și administratorii Bisericii Sfântului Mormânt și desfășoară singure slujbele regulate, în baza acordului cunoscut sub numele de ”Status Quo”.
Biserica, despre care se crede că adăpostește atât Golgota, locul răstignirii lui Iisus, cât și mormântul său, este un punct de referință esențial al credinței creștine, ceea ce face restricționarea accesului public cu atât mai semnificativă în perioada Postului Mare, pregătirea pentru Paște.
Au fost întrerupte și pelerinajele și practicile religioase tradiționale, precum parcurgerea Drumului Crucii (Via Dolorosa). Liderii religioși afirmă că durata restricțiilor pentru vizitatori este fără precedent, subliniind că, chiar și în timpul conflictelor anterioare sau al pandemiei de COVID-19, slujbele au continuat în interior.
Sunt în desfășurare discuții cu autoritățile israeliene pentru a permite organizarea unor ceremonii limitate în Săptămâna Mare și Paște, în funcție de calendarul fiecărei biserici: Paștele catolic pe 5 aprilie, Paștele ortodox pe 12 aprilie și Paștele armean pe 19 aprilie.
Conform Greek Herald, închiderea a stârnit îngrijorări în Grecia cu privire la transportul Focului Sfânt, o tradiție esențială de Paște. Oficialii afirmă că ‘Focul Sfânt va ajunge în țară în orice condiții’, în ciuda interdicțiilor de circulație, a limitelor privind adunările și a închiderilor periodice ale spațiului aerian.
Situația a readus în atenție apelurile Vaticanului pentru acordarea unui statut special internațional garantat pentru Ierusalim, menit să protejeze accesul la locurile sfinte și să păstreze caracterul religios al orașului.
