Cerul Kazahstanului, deja întunecat în seara de joi, s-a luminat brusc cu reflexii aurii şi dungi de lumină, ca o ploaie fină de meteoriţi. A fost o privelişte magnifică, dar şi puţin îngrijorătoare, care s-a răspândit imediat pe reţelele sociale. Iar câţiva bloggeri militari ruşi, furioşi şi deconcertaţi după atacul ucrainean asupra bombardierelor strategice Tupolev, în urma operaţiunii „Pânza de păianjen”, s-au speriat şi au crezut că ar putea fi vorba despre o nouă catastrofă, iar prima umilinţă ar fi urmată de o a doua – cea a eşecului lamentabil al răspunsului rusesc, scrie Le Figaro.
Teama lor a fost că o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune „Oreşnik” – un posibil şi aşteptat răspuns la îndrăzneţul atac ucrainean – s-ar fi dezintegrat la altitudine după ce a fi fost lansată de pe cosmodromul Kasputin Iar din regiunea rusă Astrahan, de la graniţa cu Kazahstanul. Teribila armă rusă a fost dezvăluită prima dată în plină zi în noiembrie anul trecut, când a fost folosită într-un atac năpraznic împotriva oraşului Dnipro.
Cu toate acestea, cerul Kazahstanului nu a fost o victimă colaterală a războiului din Ucraina. Ministerul kazah al Apărării s-a grăbit să anunţe că nu a observat nicio încălcare a spaţiului său aerian
„Acest fenomen seamănă cu resturile unei nave spaţiale care intră în atmosferă sau cu un flux de meteori. În general, ard în straturile dense ale atmosferei înainte de a ajunge la suprafaţa Pământului”, se arată în comunicatul publicat pe Telegram, care îndemna cetăţenii „să rămână calmi şi să nu răspândească informaţii false”.
Тут такое пишут, что вроде бы россия запустила по Украине Орешник, но он взорвался недалеко от границы с Казахстаном.
They say that Russia launched Oreshnik in Ukraine, but it exploded near the border with Kazakhstan.
— Чокнутый горнист (@Buggy__Bugler)
RESTURI SPAŢIALE DE ORIGINE CHINEZĂ?
Deci, dacă nu a fost o rachetă rusească, ce a fost? Aşa a apărut ipoteza unor resturi spaţiale de origine chineză.
Орешник упал на границе с Казахстаном…
А может, туда и целились — не признавать же неисправность, стыдно — а за агрессию им никогда не стыдно.— iGolkin (@podskaite146740)
„Acest eveniment din Kazahstan a fost probabil etajul superior al rachetei chineze Zhuque-2E (2025-103G), care trebuia să reintre astăzi în atmosferă. Aceasta a trecut deasupra Kazahstanului în jurul orei 17:10 UTC, adică în jurul orei locale 22:00”, a explicat pe X Marco Langbroek, lector superior, specializat în observarea spaţială la Universitatea de Tehnologie Delft din Ţările de Jos.
În orice caz, ipoteza unei rachete ruseşti Oreşnik era puţin probabilă, din motive geografice evidente. Având în vedere localizarea cosmodromului Kasputin Iar, ar fi însemnat că racheta balistică se îndrepta spre est (spre Kazahstan) şi nu spre vest (spre Ucraina). De asemenea, în Ucraina nu a fost activată nicio alertă cu privire la un astfel de risc, având în vedere că activitatea cosmodromului este în general detectată în prealabil, aşa cum se întâmplă atunci când bombardierele strategice decolează de la bazele aeriene.
NERVI ÎNTINŞI
Dar nervii au fost întinşi de ambele părţi. Joi, în timpul briefingului său zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunţase că Rusia va riposta „când şi cum va considera oportun”.
Cu o zi înainte, preşedintele Donald Trump, în urma unei conversaţii telefonice cu Vladimir Putin, avertizase că Rusia va riposta.
De altfel, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat o serie de atacuri împotriva teritoriului ucrainean, folosind sute de drone, dar şi aproximativ 20 de rachete. Mai multe înregistrări video geolocalizate au confirmat lansarea mai multor rachete de croazieră Kalibr, trase de pe nave din Marea Neagră, dar şi Kh-101 trase de bombardiere strategice Tu-95 (aceleaşi care au fost vizate duminică de atacul Kievului) şi Iskander-M terestre.
Cel puţin trei persoane au murit în capitala Kiev şi alte aproape 50 au fost rănite pe tot teritoriul Ucrainei.
DE CE ESTE DE TEMUT RACHETA OREŞNIK
Lansarea unei rachete balistice cu rază intermediară de acţiune Oreşnik ar reprezenta o nouă escaladare, după ce ea a fost folosită prima dată în noiembrie anul trecut la Dnipro. Niciodată o astfel de armă nu mai fusese lansată într-un conflict: aşa-numita rază „intermediară” (între 3 000 şi 5.500 km) reprezintă ultimul pas înaintea rachetelor balistice intercontinentale (ICBM), care depăşesc 5.500 km şi sunt vârful de lance al descurajării nucleare.
Hipersonică şi echipată cu mai multe focoase independente la reintrarea în atmosferă, o rachetă precum Oreşnik este foarte greu de interceptat. Cea lansată asupra Dnipro nu avea încărcătură explozivă: scopul său principal era să trimită un semnal strategic Kievului şi aliaţilor săi.
Din fericire, pe cerul Kazahstanului, joi seara, dungile aurii nu au transmis niciun mesaj politic.
