Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei se va situa la 7,9% la finalul trimestrului II din 2026, urmând să scadă la 2,7% la sfârşitul trimestrului II din 2027, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din august 2025.
“În contextul încheierii schemei de plafonare a preţurilor energiei electrice şi al implementării pachetului de consolidare fiscală, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte reconfigurări substanţiale pe intervalul proiecţiei, respectiv următoarele opt trimestre. Astfel, traiectoria preia în prima parte a intervalului impactul amplu al creşterii tarifelor electricităţii în luna iulie 2025 şi cel al majorării impozitelor indirecte – TVA şi accize – în luna august a aceluiaşi an, cele două şocuri având efecte de runda întâi evaluate la 2 puncte procentuale fiecare. Influenţa acestor măsuri asupra ratei anuale a inflaţiei IPC va persista timp de 12 luni. Din a doua parte a intervalului de prognoză, vor deveni dominante efectele dezinflaţioniste ale consolidării fiscale, reflectate în atenuarea cererii agregate, în special a consumului şi investiţiilor. În aceste condiţii, valorile prognozate ale ratei anuale a inflaţiei sunt de 8,8% la finele anului curent, de 3 la sută în decembrie 2026 şi de 2,7% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2027”, se arată în Raport.
Faţă de proiecţia din Raportul asupra inflaţiei publicat în luna mai, rata anuală a inflaţiei IPC estimată pentru sfârşitul anului curent este mai ridicată cu 4,2 puncte procentuale.
BNR menţionează că, din această revizuire, majorarea impozitelor indirecte explică 2 puncte procentuale, iar subestimarea anterioară a impactului scumpirii energiei electrice încă 1,5 puncte procentuale.
În schimb, pentru finele anului viitor, rata anuală a inflaţiei este mai redusă cu 0,4 puncte procentuale, pe fondul revizuirii inflaţiei de bază.
BNR precizează că, în pofida materializării unor riscuri puternic ascendente semnalate anterior, balanţa riscurilor asociate proiecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC continuă să fie înclinată în sus, sugerând posibile noi abateri în sens ascendent de la traiectoria din scenariul de bază, mai ales pe termen scurt. Persistă incertitudini privind evoluţia preţurilor administrate, în special cele la gaze naturale, precum şi posibilitatea unor noi măsuri de natură fiscală. Aceste incertitudini sporesc şi riscul unei slăbiri a ancorării aşteptărilor inflaţioniste ale agenţilor economici pe orizontul mediu.
