Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) consideră că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025. În plus, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuţia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creşterii mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a volumului exporturilor. Banca Centrală a publica minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2024, în care BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%.
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei s-a redus în septembrie la 4,62%, de la 5,10% în august, coborând astfel sub nivelul de 4,94% atins în luna iunie 2024. S-a observat că descreşterea din trimestrul III a fost mai mică decât în precedentele trei luni, şi inferioară previziunilor, în condiţiile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de preţurile administrate şi de preţul combustibililor – sub influenţa unor efecte de bază şi a declinului neaşteptat al cotaţiei ţiţeiului – au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creşterea preţurilor alimentelor şi într-o mică măsură a preţului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit trendul descendent în trimestrul III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6%, de la 5,7% în iunie, pe fondul reaccelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al frânării descreşterii dinamicii înalte a preţurilor serviciilor, dar şi al scăderii într-un ritm relativ alert, similar celui din trimestrul II, a dinamicii preţurilor mărfurilor nealimentare, care rămâne însă ridicată, au susţinut membrii Consiliului.
”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului ţintei şi semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă”, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie.
S-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaţiei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 –, dar şi secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaţiei de bază, dar şi pe segmentele preţuri administrate şi produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preţului combustibililor se va menţine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a cotaţiei ţiţeiului.
Balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluţia preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul legislaţiei în domeniu şi al secetei prelungite din 2024, precum şi traiectoria cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice.
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior. Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuşi apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I şi probabil pe ansamblul anului 2024, precum şi ca urmare a nivelului crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.
Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele în creştere ale efectelor de bază dezinflaţioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa influenţele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, totodată, că efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi în raport cu proiecţia precedentă, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecţia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% şi respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică îşi va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanţelor mai slabe ale agriculturii –, iar în 2025 va cunoaşte o redresare moderată, în condiţiile revigorării cererii externe, precum şi pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuşi mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, şi menţinerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.
În contrast parţial cu aceste evoluţii, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creşterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populaţiei, sub impactul majorărilor de salarii şi transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflaţiei, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuţia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creşterii mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 şi îşi va amplifica abaterea faţă de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă economică al UE.
S-a convenit, totodată, că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creştere cu 0,3 la sută a activităţii economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluţie ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată.
Consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat însă puternic creşterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluţie de sens opus, iar exportul net şi-a mărit substanţial impactul contracţionist, limitând creşterea dinamicii anuale a PIB la 0,9% în trimestrul II, după descreşterea la 0,5% în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, a fost evidenţiată ampla creştere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanţei comerciale şi de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri şi servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabile creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală, ceea ce implică restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar şi creşterea dinamicii anuale a PIB în acest interval.
Ritmul creşterii salariilor şi a costurilor cu forţa de muncă rămâne însă foarte ridicat şi preocupant din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evidenţiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal şi creşterea acesteia la 16,8% în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum şi dinamica similară a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, care a urcat în acelaşi interval la 17,8%.
Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creştere, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile însemnate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar şi evoluţiile economice pe plan global şi tensiunile geopolitice în escaladare, de natură să sporească volatilitatea pe piaţa financiară internaţională.
