Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a României (BNR).
‘Nivelul riscurilor la adresa stabilității financiare se menține ridicat, similar evaluărilor din Raportul anterior, pe fondul dezechilibrelor și vulnerabilităților persistente atât pe plan intern, cât și la nivel global. Amplificarea conflictelor geopolitice, fragmentarea geoeconomică în creștere sau incertitudinile privind evoluția prețurilor din sectorul energetic continuă să reprezinte factori de risc la adresa perspectivelor economice și stabilității piețelor financiare. În acest context, sectorul bancar românesc își păstrează reziliența, beneficiind de un nivel adecvat al capitalizării, al lichidității și de politici prudente de gestionare a riscurilor, dar materializarea parțială a vulnerabilităților menționate poate eroda această bază solidă, pe termen scurt și mediu’, se arată în raport.
Potrivit raportului, conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz generează șocuri pe partea ofertei, cu efecte asupra economiei și inflației globale, în timp ce datoria publică ridicată și deficitele fiscale mari amplifică riscul suveran și reduc spațiul pentru măsuri de sprijin. Totodată, evaluările încă ridicate de pe piețele de capital mențin riscul unor noi corecții abrupte ale activelor.
Referitor la deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, activitatea economică a continuat să evolueze într-un ritm modest în anul 2025, sub așteptările formulate la începutul anului și în ușoară decelerare față de anul precedent
‘Deși evoluțiile recente indică o atenuare a deficitului bugetar, ca urmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, ajustarea se realizează de la niveluri inițiale deosebit de ridicate, iar riscurile legate de absorbția fondurilor europene, în special a celor din programul PNRR, rămân semnificative’, se mai precizează în raport.
În ceea ce privește riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, situația financiară a firmelor s-a deteriorat, însă rămâne în afara zonei de risc. ‘Vulnerabilitățile populației se mențin la un nivel redus. Calitatea portofoliului de credite acordate de bănci populației s-a îmbunătățit, în timp ce tendința de deteriorare a continuat pe palierul companiilor nefinanciare’, se mai arată în document.
În raport se mai face referire la riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și a inovației financiare. ‘Interacțiunile dintre riscurile cibernetice, tehnologice și geopolitice determină o creștere a complexității profilului general de risc al sectorului financiar’, se mai arată în document. Totodată, implementarea DORA contribuie la consolidarea rezilienței operaționale digitale a sectorului financiar.
Din perspectivă ciclică, au fost identificate două riscuri sistemice de nivel sever și alte două riscuri evaluate la nivel moderat. Riscurile evaluate la nivel sever vizează: incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă constantă în perioada următoare.
În același timp, au fost identificate două riscuri sistemice de intensitate moderată: riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, cu tendință de creștere în perioada următoare, determinată în special de segmentul companiilor nefinanciare și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și a inovației financiare, pentru care perspectiva este de intensificare.
‘De la data publicării Raportului anterior, riscurile la adresa stabilității financiare provenite din mediul extern s-au intensificat. Criza energetică generată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și întreruperea severă a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a generat un șoc global pe latura ofertei, cu implicații asupra securității energetice și alimentare, asupra perspectivelor privind creșterea economică și inflația, precum și asupra apetitului global pentru risc’, susțin autorii raportului.
Conform BNR, incertitudinile sporite privind durata și intensitatea conflictului au contribuit la manifestarea unor episoade recurente de volatilitate pe piețele financiare internaționale și la fluctuații mai ample ale fluxurilor de capital.
‘Deși economia globală și sistemul financiar internațional s-au menținut reziliente până în prezent, iar corecțiile prețurilor activelor financiare s-au produs într-o manieră relativ ordonată, o prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare’, se mai arată în document.
Totodată, nivelul ridicat al îndatorării publice și persistența unor deficite fiscale ample pe plan internațional continuă să alimenteze tensiuni privind percepția riscului suveran, inclusiv la nivel european, și limitează spațiul fiscal disponibil pentru adoptarea de măsuri de sprijin destinate atenuării impactului șocului energetic.
În același timp, pe piețele de capital, evaluările rămân ridicate în pofida corecțiilor recente, ceea ce poate amplifica riscul unor ajustări abrupte ale prețurilor activelor. ‘Acest risc este accentuat de concentrarea ridicată a indicilor bursieri în companii din sectorul tehnologic, în special cele asociate inteligenței artificiale, ale căror evaluări încorporează așteptări optimiste privind profitabilitatea viitoare, ceea ce sporește probabilitatea ca o reevaluare a perspectivelor de creștere ale sectorului tehnologic, a ritmului de adoptare a noilor tehnologii sau a rentabilității investițiilor în infrastructura aferentă să genereze corecții disproporționate ale prețurilor pe ansamblul pieței de capital’, susțin autorii raportului.
Pe plan intern, riscurile la adresa stabilității financiare generate de dezechilibrele macroeconomice interne se mențin la un nivel semnificativ. Acestea au fost alimentate de accentuarea incertitudinilor de natură politică și geopolitică, într-un context macroeconomic fragil, marcat de o creștere economică modestă și de deficite gemene persistente, notează BNR.
‘Deși evoluțiile recente indică o relativă atenuare a deficitului bugetar, ca urmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, care contribuie și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern, ajustarea se realizează de la niveluri inițiale deosebit de ridicate, România consemnând cele mai ample deficite (fiscal și de cont curent) din UE’, mai arată documentul.
În termeni ESA, deficitul bugetar s-a situat la 7,9% din PIB în anul 2025, iar potrivit prognozei de primăvară 2026 a Comisiei Europene acesta este anticipat să se reducă la 6,2% din PIB în anul 2026, niveluri care evidențiază persistența presiunilor asupra finanțelor publice. În plus, activitatea economică a continuat să evolueze într-un ritm modest în anul 2025, în ușoară decelerare față de anul precedent.
Pentru anul 2025, avansul PIB real s-a situat la 0,7%, comparativ cu 0,95% în anul 2024.
Potrivit documentului, evoluția reflectă efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și scăderea puterii de cumpărare a populației. ‘Un aspect pozitiv este, însă, reorientarea modelului de creștere economică, de la unul bazat preponderent pe consum către unul susținut de investiții’, se mai arată în raport.
