Proiectul de hotărâre se referă la acordarea sporului pentru condiții de muncă funcționarilor publici și personalului contractual din Primăria municipiului Cluj-Napoca, proiect din inițiativa primarului Emil Boc.
În Referatul de Aprobare a proiectului se menționează că „Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj – Medicina Muncii a emis Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă din Primăria Municipiului Cluj-Napoca nr. 4869/02.07.2025, înregistrat la Primăria Cluj-Napoca la nr. 626886/102/14.07.2025 și Adresa nr. 7290/15.07.2025, înregistrată la Primăria Cluj-Napoca la nr. 633292/102/16.07.2025, prin care se constată că salariații din Primăria Cluj-Napoca își desfășoară activitatea în locuri de muncă care presupun condiții periculoase sau vătămătoare de muncă.” „Se constată că în baza Buletonului de determinare, menționat mai sus, salariații din Primăria Cluj-Napoca au dreptul să beneficieze de un spor de condiții de muncă de până la 15% din salariul de bază”, se arată în document.
În document se menționează ce fel de boli au angajații instituției și se prezintă motivele pentru care au nevoie de sporul pentru condițiile vătămătoare, motive pe care le prezentăm mai jos:
„Condiții pentru a acorda sporul
În conformitate cu ART. 3 din Hot 569/017, (1) Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă prevazut la art. 2 alin. (3) se acordă în condițile în care, la eliberarea buletinelor de detenninare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere următoarele criterii:
a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;
b) existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective;
c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
Raspunzând criteriilor, menționăm:
a) Nu au fost declarate cazuri de îmbolnăviri profesionale;
b) În sinteza controlului medical periodic de medicină a muncii efectuat în anul 2024 de Cabinetul medicina muncii din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, medicul specialist care a examinat medical angajații a constatat o serie de afecțiuni în relatie cu cxpunerea ocupațională:
Afecțiuni cardio-vasculare: 264 cazuri
125 cazuri de hipertensiune arterială esențială (21,55% din angajați, în creștere față de expertiza anterioară din 2022. Medicul a încadrat cazurile la boală legată de profesie, prin suprasolicitarea neuropsihică de la locul de muncă.
75 cazuri cu varice incipiente sau moderate ale membrelor inferioare, fără complicații, majoritatea la persoane care lucrează în poziție șezândă, la birou (pentru o circulație venoasă bună în membrele inferioare fiind esențială însă mișcarea, contractile musculaturii gambei); doar 19 angajati din cei identificați cu varice ale membrelor inferioare au muncă în ortostatism prelungit: polițiști locali și muncitori necalificați în hale, piețe.
14 cazuri cu tulburari de ritm cardiac (9 cazuri de tahicadie sinusala, la apariția cărora o contribuție importană o are și stresul profesional, l caz de FIA, 3 cazuri de Aritmie extrasistolică, l caz de TPSV);
10 cazuri cu valvulopatii mitrale, forme ușoare, compensate;
7 cazuri cu cardiopatie ischemică cronică, sub tratament medicamentos, dintre care o parte sunt boli legate de profesie, prin suprasolicitare neuro-psihică;
1 caz cu cardiomiopatie dilatativa post infecție Covid,
3 cazuri cu iosuficientii veno-limfaticaa membrelor ioferioare.
Boli de nutriție și metabilism: 223 cazuri
Pe ansamblu, 22,75 % din angajații consultați au prezentat aceste afectiuni, deci peste nivelul mediei nationale (de 21,3%). Munca cu caracter static, fără solicitari fizice semnificative, poziția șezândă prelungită, caracteristice ale muncii de birou, stresul profesional și alimentația neadecvată sunt principalii factori favorizanti ai afecțiunilor.
Afecfiuni osteo-musculo-articulare: 262 de cazuri
AFECTIUNI ALE COLOANEI CERVICALE: 70 cazuri
45 cazuri cu spondiloze – cu manifestari algice periodice – favorizate de munca la
calculator și, in general de birou, care presupune o flexie prelungira a coloanei cervicale; s-au facut recomandari de adoptare a unei pozitii ergonomice corecte la munca la calculator, in special legat de pozitia ecranului calculatorului și evitarea utilizării laptopurilor dacă este vorba de o durată a muncii pe calculator de peste 3-4 ore zilnic;
13 cazuri cu discopatie cervicală, majoritatea la persoane cu muncă de birou, la calculator;
12 cazuri cu hemie de disc cervicala;
AFECTIUNI ALE COLOANEI DORSALE:
20 cazuri -15 cazuri cu spondiloza lombara, 4 cazuri cu discopatie dorsală si 1 caz cu hemie de disc dorsala;
AFECTIUNI ALE COLOANEI LOMBARE: 62 cazuri
12 cazuri cu spondiloza lombara;
30 de cazuri cu discopatie lombară -majoritatea la persoane cu muncă de birou sau activitati fizice reduse, deci fara manipulari manuale de greutati mari sau eforturi fizice semnificative la locul de muncii, 7 cazuri la politisti locati;
20 cazuri cu hemie de disc lombară – majoritatea la persoane cu muncă de birou, 2 cazuri la personal din politia locala care are ortostatism prelungit, expunere la frig/intemperii;
AFECTIUNI ALE MEMBRELOR INFERIOARE
43 de cazuri cu artroze ale membrelor inferioare (coxartroza, gonartrozii, poliartroze),
ALTE AFECȚIUNI:
31 cazuri cu tulburari de statica a coloanei vertebrale (cifoze, scolio:ze, cifoscolioze);
9 cazuri cu osteoporoză sub tratament;
9 cazuri de meniscopatii;
l caz cu Boala Dupuytrcn;
9 cazuri cu artroza mainilor
2 cazuri cu periartrira scapula-humerală,
2 cazuri cu sindrom de tunel carpian,
4 cazuri cu afectiuni autoimmune.
Afecțiuni digestive: 88 cazuri
20 cazuri (relativ puține cazuri raportat la numarul mare de persoane examinate) cu afectiuni ale cailor biliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, litiaze biliare), cu manifestari clinice mai intense in perioadele cu oboseala accentuată sau consum de alimente bogate în grăsimi;
11 cazuri cu boala de reflux gastro-esofagian;
10 cazuri cu gastrita cronică;
3 cazuri cu hemie hiatală;
9 cazuri cu steatoza hepatica;
3 cazuri cu ulcer gastro-intestinal,
3 cazuri cu hepatite cronice virale (cu virus B sau C), stabilizate prin tratament și aflate sub dispensarizare gastro-enterologjca;
8 cazuri cu constipație cronică, din care 4 cu muncă de tip static, în pozitie șezândă prelungita; acestea se asociază adesea cu hemoroizi, dilatații venoase favorizate atat de constipație, cat și de poziția șezândă prelungită.
17 cazuri cu colon iritabil, cu perioade de tulburări de tranzit declanșate inclusiv pe fond de stres profesional.
1 caz cu rectocolită ulcero-hemoragica, sub tratament;
1 caz cu diverticuli intestinali;
1 caz de colangită biliara primitivă,
1 caz stare post infarct mezenteric,
De remarcat că majoritatea acestor afecțiuni, în special cele ale căilor biliare, gastritele, colonul iritabil sunt agravate in condiții de stres.
Afecfiuni endocrine: 75 de cazuri
20 cazuri cu hipotiroidism;
30 cazuri cu tiroidită Hashimoto;
20 cazuri cu noduli tiroidieni (sau gușă nodulară);
5 cazuri cu sindromul ovarelor polichistice.
Afectiunile din aceasta grupa afecteaza aproape exclusiv sexul feminin și se corelează cu prevalenta crescută a acestora in zona noastra geografică.
Afecfiuni ale aparatului respirator: 26 cazuri
– 17 cazuri rinita alergică la alergeni habituali (praf de casa, polen, mucegaiuri, etc.); aceste cazuri se pot agrava in situațiile cu expunere la praf, mucegaiuri, cum sunt arhivele sau lucrul cu dosare, registre vechi;
15 cazuri cu astm bronșic, 12 cazuri astm bronsic alergic, fără factori de declanșare profesionali (majoritatea sunt cu sensibilizare la polen, ierburi, par de animate), 1 caz de astm bronșic mixt si 2 cazuri de astm bronsic infectios;
6 cazuri cu bronșită cronică simplă tabagică, la care s-a recomandat sistarea fumatului;
23 cazuri cu sindrom de hiperreactivitate bronsica-la alergenii habituali;
1 caz cu BPOC.
Afecfiuni dermatologice: 21 de cazuri
5 cazuri cu dermatită alergică fără factori declanșatori profesionali;
7 cazuri cu psoriazis;
6 cazuri cu vitiligo;
2 cazuri cu pitiriazis versicolor;
Demenfionat ca afecțiunile cutanate identificate nu au un determinism profesional și nu prezintă risc de contagiune pentru colegi sau pentru public in timpul desfășurarii activității profesionale.
Afecțiuni psihice: 11 cazuri
5 cazuri cu tulburare depresiv-anxioasă, aflate sub tratament;
3 cazuri cu tulburare ușor depresivă
1 caz cu tulburare de somn pe fond de stres,
1 caz cu tulburare psihotică
1 caz cu schizofrenie;
Afectiuni renale: 9 cazuri
5 cazuri cu litiaza renala;
2 cazuri cu ITU;
l caz cu glomerulo-nefrita cronica;
1 caz cu Insuficienta renala cronica;
Afectiuni hematologice: 17 cazuri
3 cazuri cu Anemie feripriva ;
2 cazuri cu Anemic prin deficit de Vit B12;
3 cazuri de trombofilie
1 caz cu Policitemia vera;
Afectiuni oncologice: 11 cazuri
5 cazuri cu cancer de san, operate,
1 caz cu neoplasm de prostata operat;
1 caz cu cancer de tiroida
l caz cu cancer de colon;
1 caz cu cancer de endometru;
1 caz cancer de piele
1 cancer gastric
Alte afectiuni:
5 cazuri cu Hipoacuzie bilaterala, dintre care 1 caz are proteza auditiva;”
1 caz de neurinom de acustic
1 caz cu sindrom Gerhardt
1 caz de boala celiacă.
1. Indicele de frecventa (F) F= 96,13
2. Indicele de gravitate (Gr}Gr= 1526,52
3. Indicele de durată medie (Dm) Dm= 15,87
c) Au fost inregistrate cazuri de accidente de munca:
Nr. 34468/2023
Nr. 30793/2024
Nr. 84946/2024
Astfel, pentru incadrarea locurilor de muncă la condiții periculoase sau vătămătoare, în acord cu prevederile articolului 3, am constatat îndeplinirea a doua criterii, respectiv existența unor indici de morbiditate la locurile de munca respectiv înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă.
Angajatorul declara ca a aplicat toate masurile posibile de normalizare a condițiilor de munca.
VI. În confoonitate cu articolul 4, in cursul expertizării s-au evaluat următoarele aspecte:
a) existenta factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului: s-a constatat atat existența cât și impactul factorilor de risc asupra sănătății angajaților, ca factor contributor al unora dintre afecțiunile identificate de medicul de medicina muncii al unității.
Factorii de rise:
– suprasolicitarea neuropsihică, generate de volumul mare de munca raportat la numărul insuficient de angajați, în raport cu dimensiunea municipiului și cu numarul mare de proiecte în care este implicata instituția.
Numărul maxim de posturi în anul 2025 este de 1093, din care existente efectiv 960. Dintre acestea, 133 posturi sunt vacante (13,85%), astfel încât activitatea acestor posturi este preluată de angajații existenti, care trebuie sa finalizeze sarcinile la timp, pentru a respecta termenele, indiferent de numarul de ore suplimentare prestate. O parte dintre angajați desfășoară ore suplimentare inclusiv în weekend (pentru asigurarea desfășurării unor evenimente oficiale sau culturale, pentru intervenții în situații deosebite, pentru reparații sau alte evenimente/disfuncționalități apărute spontan), neputându-se asigura uneori repausul săptămânal obligatoriu, tot din cauza lipsei de personal. În rândul angajatilor, există inclusiv cazuri de crize hipertensive sau alte afecțiuni pe fond de stres, pentru care a fost solicitată ambulanța.
Un alt factor de suprasolicitare este dat de legislația națională în continua schimbare, cu prevederi legislative uneori neclare sau chiar prevederi contrare, aspect care generează o nesiguranță în proccsul muncii și un stres suplimentar, raportat la corectitudinea documentelor întocmite, în lipsa unor proceduri naționale unitare.
Tot ca factor de stres se menționează munca cu beneficiarii deseori nemultumiți, agresivi verbal sau chiar fizic (au fost consernnate inclusiv cazuri de agresiuni fizice).
Un alt factor de stres pentru o parte dintre angajați este munca în spații inadecvate, suprapopulate, uneori fara ventilație naturala (birouri fără geamuri) și nici lumină naturala, cu microclimat prea cald in perioada de verii (clădire de patrimoniu, cu posibilități reduse de renovare sau implementare sisteme de aer condiponat).
Menționăm ca munca in ture de noapte este un factor de suprasclicitare neuropsihică.
Medicul de medicina muncii al instituției a identificat boli legate de profesie in relație cu stresul ocupational.
– suprasolicitarea osteo-musculo-articulară prin poziții fixe prelungjte fără posibilitatea de pause (in contextul volumului mare de munca), scaune ergonomice insuficiente pentru toți angajații, supraaglomerarea birourilor sau spatii prea mici de muncă. O parte dintre angajati desfășoară activitatea în conditii de ortostatism prelungit.
– suprasolicitarea vizuală-monitoare vechi, nealiniate standardelor europene, cu dimensiuni prea mici pentru o activitate optimă, munca in softuri cu caractere mici și cu disfuncționalități.
– expunerea la germeni microbieni și mucegaiuri specifici arhivelor, întrucât se lucreaza cu documente vechi, uneori pastrate in condiții necorespunzatoare.
– expunerea la agenți biologici ce se pot transmite pe cale respiratorie – munca cu persoane din medii defavorizate, care pot fi purtiitori de boli infecto-contagioase.
– expunerea la mucegaiuri provenite din infiltrațiile perețiilor (pentru anumite spații de muncă, unde se constată prezența vizibilă a infiltrațiilor la nivelul pereților și mirosul persistent de mucegai.
– expunere la microclimat variabil, cald vara sau rece iama, inclusiv temperaturi extreme, pentru angajații care desfășoară activitati in aer liber.
– riscul de accidente de munca – în special pentru angajapi care desfășoară activițăți in aer liber, pe șantiere, pentru șoferi sau pentru Politia locală.
b) intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori: s-a constatat asocierea factorilor de rise;
c) durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi – pe parcursul programului de lucru;
d) existenta unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasa, care determina un rise de imbolnavire sau de accidentare: a fost identificata suprasolicitarea neuro-psihică, așa cum s-a precizat anterior. Suprasolicitarea neuro-psihică a fost identificată și de catre serviciul de protectia muncii;
e) structura și nivelul morbidității in raport cu specificul locului de munca: conform datelor transmise de medicul de medicina muncii al unității.
Astfel, am constatat ca sunt indepliniți cinci factori de rise din cei prevăzuți la articolul 4 din regulament.
Recomandări:
Refacerea schemei de personal pentru a sciădea presiunea și volumul de muncă în cazul angajaților existenti, identificați cu o supraincarcare de sarcini,
Aplicarea de măsuri pentru a fi respectate condițiile minime de sănătate și securitate in muncă pentru toti angajajii, conform HG I09l/l006,
Mentinerea unei poziții de lucru adecvate și evitarea pozițiilor de lucru incorecte,
Respectarea criteriilor ergonomice de amenajare a locurilor de munca (privind poziția monitorului, unghiul de vizionare, inălțimea scaunului, biroului, etc.),
Instruirea și formarea adecvată a lucratorilor priviod modul de desfășurare a activității profesionale,
La personalul ce lucrează în fata monitorului, vor fi asigurate pauze scurte (circa 5 minute la 1 ora, l5 minute la 2 ore, sau alese individual), pentru preveoirea oboselii neuropsibice si vizuale;
Respectarea pauzelor, alternarea poziției șezânde, etc.,
Control medical periodic al lucriitorilor în confoonitate cu expunerea ocupațională”, se arată în proiectul de hotărâre.
Ce departamente din Primăria Cluj-Napoca au fost expertizate de Direcția de Sănătate Publică Cluj (Ministerul Sănătății) la solicitarea primarului Emil Boc:
„1. Conducere: cabinet primar, cabinet viceprimar 1, cabinet viceprimar 2, administrator public.
2. Secretar general al unității administrativ-teritorial
3. Compartimentul control managerial și managementul calității
4. Compartiment monitorizare lucrări de infrastructură
5. Compartiment mass-media
6. Serviciul resurse umane
7. Compartiment Audit public intern
8. Compartiment relații externe și investitori
9. Serviciul strategii de informatizare
10. Compartiment Transformare digital și inovare
11. Serviciul autoritate tutelară, arhivă
12. Direcția juridică: serviciul Contenctios; Serviciul Juridic, legislație, contracte
13. Serviciul revendicări, fond funciar și registru agricol Compartiment revendicări
14. Serviciul relații cu consiliul și administrația locală
15. Direcția de evidență a persoanelor: serviciul de evidență a persoanelor; Serviciul Stare civilă
16. Direcția economică: Serviciul financiar; Serviciul Contabilitate; Serviciul Rate, chirii, tarife și prețuri; Serviciul Buget și execuție bugetară; Compatiment Buget, învățământ preuniversitar de stat
17. Direcția Generală Comunicare, dezvoltare locală și management proiecte
18. Direcția evenimente publice și informare cetățeni: Serviciul baze sportive; Serviciul Evenimente publice; Serviciul centrul de informare pentru cetățeni; Serviciul strategii de marketing; Serviciul relații comunitare și turism; Serviciul Strategie și dezvoltare locală, management proiecte
19. Biroul învățământ, cultură, culte, sport, societate
20. Serviciul Management proiecte sociale, culturale și sportive
21. Direcția Generală de Urbanism
22. Direcția Urbanism: Serviciul Urbanism, Compartiment protecția monumentelor istorice, Serviciul autorizări construcții, Compartiment acord unic, Serviciul strategii urbane
23. Direcția tehnică: Serviciul administrare căi publice, Serviciul Administrare cimitire domeniul public, Serviciul tehnic reparații immobile, Compartimentul eficiență energetică / iluminat public, Serviciul investiții, Serviciul siguranța circulației, Serviciul rețele edilitare și transport, Serviciul aciziții publice, Compartiment unitate centralizată de achiziții publice, Serviciul administrare hale și piețe, Compartimentul pentru monitorizarea managementului regiilor autonome și intreprinderilor comerciale din subordinea Consiliului Local
24. Direcția Patrimoniul municipiului și evidența proprietății: Serviciul administrare spații / terenuri, Compartimentul vânzări bunuri immobile, Serviciul autorizări comerț, Serviciul evidență patrimoniu și cadastru, Compartiment cadastru / topometrie, Compartiment evidență străzi din Cluj-Napoca
25. Direcția ecologie urbană și spații verzi: Serviciul spații verzi, Serviciul ecologie urbană, Compartimentul păduri și pășuni
26. Direcția de administrare: Serviciul administrare, Securitate și sănătate în muncă-P.S.I., Serviciul Situații de Urgență, Compartiment activități interne
27. Direcția generală a Poliției Locale
28. DIrecția Inspecție și control: Serviciul control urbanism și disciplină în construcții, Serviciul control refațadizări imobile, Serviciul control protecția mediului, Serviciul Inspecție comercială, Serviciul Evidența persoanelor / baze de date și relații publice
29. Direcția ordine publică și trafic ruteir
30. Serviciul ordine și siguranță publică
31. Biroul ordine publică – zona I
32. Biroul ordine publică – zona II
33. Biroul ordine publică – zona III
34. Biroul ordine publică – zona IV
35. Biroul ordine publică – zona V
36. Biroul ordine publică – zona VI
37. Biroul ordine publică – zona VII
38. Biroul Control trafic rutier
39. Biroul fluidizare trafic rutier
40. Serviciul pază
41. Serviciul juridic, mandate de muncă în folosul comunității
42. Direcția impozite și taxe locale
43. Serviciul constatare, impunere și control persoane fizice
44. Serviciul constatare, impunere și control persoane juridice
45. Compartiment inspecție fiscală
46. Serviciul urmărie creanțe buget local
47. Serviciul executare silită, creanțe buget local
48. Serviciul insolvență, contestații, informații, baze de date
49. Direcția parcuri publice
50. Serviciul evidență parcări, parkinguri, tehnic
51. Serviciul administrare, gestiune parcări
52. Direcția centrul de cultură
53. Serviciul managementul obiectivelor culturale
54. Serviciul programe pentru tineret”, se arată în raport.
Alte două proiecte similare din ședință îi vizează pe:
- Proiect privind acordarea sporului pentru condiții de muncă pentru salariații (personal contractual) care fac parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” din cadrul Cantinei de Ajutor Social și Pensiune din subordinea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca (Proiect din inițiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia V)
- Privind acordarea sporului pentru condiții de muncă pentru salariații (funcționari publici și personal contractual) care fac parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” și pentru salariații care fac parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială” din cadrul Direcției de Asistență Socială și Medicală (Proiect din inițiativa primarului. Comisia I, Comisia II și Comisia V).
Ulterior, în cursul zilei de 30 iulie, Primăria Cluj-Napoca a emis un comunicat.
Administrația condusă de Emil Boc susțiune că demersul e unul legal.
„Precizări privind Proiectul de hotărâre nr. 2 din ședința Consiliului Local din 4 august
Proiectul de hotărâre privind acordarea sporului pentru condiții de muncă funcționarilor publici și personalului contractual din Primăria municipiului Cluj-Napoca ce va fi supus spre dezbatere și aprobare Consiliului local în cadrul sedinței din 4 august a fost propus având în vedere emiterea Buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă din municipiul Cluj-Napoca nr. 4869/02.07.2025 de către Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj – Medicina Muncii. Acest buletin de determinare este valabil maxim 36 de luni.
Sporul pentru condiții de muncă a fost acordat funcţionarilor publici şi personalului contractual din Primăria municipiului Cluj-Napoca în baza HCL nr. 471/07.07.2022 conform prevederilor art. 3, alin (2) din Regulamentul – aprobat prin H.G. nr. 569/2017 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Administraţie” din administraţia publică locală – (2) În vederea acordării sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă prevăzut la alin. (1), buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, eliberate de compartimentele de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică, care constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor de muncă şi că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionează normal, se refac ori de câte ori intervin modificări semnificative în ceea ce priveşte tehnologia, echipamentele de muncă şi amenajarea locurilor de muncă, dar nu mai târziu de 36 de luni de la data emiterii – coroborat cu art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare.
Înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 36 din 30 iunie 2025pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, sporul pentru condiții de muncă la nivelul Primăriei Cluj-Napoca era între 263 și 878 lei net urmând ca noua valoare să fie de maxim 300 de lei brut.
Proiectul de HCL este elaborat în baza prevederilor legale în vigoare, prevederi legale aplicabile tuturor funcționarilor din primăriile din România”, a transmis Primăria Cluj-Napoca.
