Simulările examenelor naţionale au rolul de a oferi elevilor o imagine realistă asupra nivelului lor de pregătire şi de a-i ajuta să se adapteze la condiţiile de examen, a declarat Bogdan Cristescu, director general în cadrul Centrului Naţional pentru Evaluare şi Curriculum, în cadrul emisiunii Viitor pentru România de la Prima News..
„Simulările ajută copiii să se raporteze la un nivel unde sunt comparativ şi să capete încredere”, a explicat acesta. Potrivit lui, acestea nu trebuie privite ca un test final, ci ca un instrument de ajustare a procesului de învăţare.
„Nu cred că învăţarea trebuie să aibă loc pentru simulare sau pentru examen. Rolul simulării este să arate ce ştie copilul şi unde mai are de învăţat, nu să certifice ceva”, a subliniat Cristescu.
Dincolo de note: analiza este esenţială
Un punct central în intervenţia sa este importanţa analizei detaliate a rezultatelor, nu doar a notei finale. „Esenţială este discuţia: ce ai gândit, de ce te-ai oprit aici, cum ai fi putut continua?”, a explicat el.
Cristescu insistă că fiecare răspuns – corect sau greşit – trebuie să devină un prilej de învăţare. „Orice reuşită sau nereuşită este un prilej de învăţare”, a spus acesta.
Greşelile pot ascunde probleme de strategie, nu de cunoaştere
Oficialul atrage atenţia că unele greşeli nu ţin de lipsa cunoştinţelor, ci de modul în care elevii abordează examenul. „Un copil bine pregătit poate greşi din grabă. De aceea trebuie antrenată şi tehnica de răspuns”, a explicat el.
Astfel, simulările sunt utile inclusiv pentru dezvoltarea unor competenţe precum gestionarea timpului sau verificarea răspunsurilor.
Discrepanţele dintre note trebuie analizate, nu ignorate
Cristescu consideră că diferenţele între rezultatele de la clasă şi cele de la simulare pot oferi informaţii valoroase. „Este bine să analizăm aceste discrepanţe, pentru că ele pot arăta probleme reale sau, dimpotrivă, pot semnala factori precum stresul”, a spus el.
În unele cazuri, aceste diferenţe pot afecta puternic încrederea elevilor şi necesită intervenţii inclusiv din partea consilierilor şcolari.
Standardele de evaluare – schimbarea de paradigmă
Un element-cheie pentru viitorul educaţiei, în viziunea lui Cristescu, este introducerea standardelor de evaluare. „Vom trece de la eticheta «eşti de şapte» la un tablou clar: unde mai ai de lucrat şi pe ce te poţi baza”, a explicat acesta.
Standardele ar putea contribui la creşterea încrederii în sistem şi la reducerea dependenţei de meditaţii.
„Părinţii caută confirmări externe pentru că nu au încredere că nota reflectă realitatea. Standardele pot schimba acest lucru”, a spus el.
Matematica, mai mult decât o disciplină
Cristescu a vorbit şi despre rolul matematicii în formarea gândirii critice şi a competenţelor de viaţă. „Nu sunt adeptul ideii «învaţă că îţi va folosi cândva», ci al ideii de a înţelege unde foloseşti matematica în viaţa reală”, a explicat el.
Acesta a oferit exemple concrete, precum capacitatea de a identifica generalizări false sau de a analiza informaţii.
„Un contraexemplu poate distruge o generalitate. Asta înveţi la matematică, dar foloseşti în viaţă”, a spus Cristescu.
Evaluarea nu rezolvă problemele, dar oferă informaţia necesară
În final, oficialul Ministerului Educaţiei a subliniat că evaluarea, în sine, nu este o soluţie, ci un instrument. „Evaluarea nu rezolvă nimic. Dar o evaluare bună ne dă informaţii, iar informaţia este aur”, a declarat acesta.
Folosite corect, aceste date pot ajuta la personalizarea învăţării şi la sprijinirea elevilor, inclusiv a celor aflaţi în dificultate.
„Dacă ştim la ce este bun un copil, putem construi pe acele puncte forte şi îl putem ajuta să crească”, a concluzionat Bogdan Cristescu.
