Curtea Constituţională din Bolivia i-a interzis fostului preşedinte Evo Morales să candideze pentru un nou mandat de preşedinte, deschizând o nouă etapă în criza politică actuală din Bolivia, relatează AFP.
Evo Morales, aflat la putere din 2006 până în 2019, era în cursă pentru a deveni candidatul partidului său, Mişcarea spre socialism (MAS).
Cu toate acestea, printr-o decizie luată săptămâna trecută, dar făcută publică abia vineri, Curtea Constituţională a Boliviei a decis că preşedinţii pot avea doar două mandate, consecutive sau nu.
O instanţă eliminase în 2017 regula care limita numărul de mandate prezidenţiale. Evo Morales a candidat pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidenţiale din 2019, înainte de a părăsi ţara în urma protestelor violente declanşate de condiţiile realegerii sale.
Luis Arce, fost ministru al economiei în guvernul lui Evo Morales, a fost ales preşedinte al Boliviei în 2020.
„(Această decizie) deschide fără îndoială o nouă eră în viaţa politică din Bolivia”, a declarat, vineri, deputatul opoziţiei Marcelo Pedrazas. „În 2025, vom avea alegeri în care Evo Morales nu va apărea pe buletinul de vot”.
Avocatul lui Evo Morales, Orlando Ceballos, a declarat că decizia instanţei a fost motivată politic.
Incidente au avut loc vineri în Congres, când parlamentarii loiali fostului preşedinte au strigat şi au aruncat cu flori în vicepreşedinte înainte de discursul anual al lui Luis Arce, forţându-l pe preşedintele bolivian să vorbească din palatul prezidenţial.
