Premierul Ilie Bolojan susţine, referindu-se la demisiile din Executiv, că nu imaginea este importantă, dar că schimbările frecvente de miniştri nu ajută pentru derularea proiectelor pe termen lung. Atunci când eşti pe o anumită poziţie, ai sub scaun întotdeauna o bombă care poate să detoneze, se pot întâmpla lucruri”, a precizat premierul.
Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă imaginea Guvernului a avut de suferit, după ce în ultimele şase luni un vicepremier şi un ministru au demisionat (Dragoş Anastasiu şi Ionuţ Moşteanu – n.r.), Ilie Bolojan a declarat că ”nu problema imaginii este cea mai importantă”.
”Atunci când ai o responsabilitate, problema este cum ţi-o exercizi şi care sunt rezultatele. În mod real, schimbările frecvente de miniştri nu ajută la proiecte pe termen lung, la o anumită predictibilitate, la rezultate constante. Niciodată nu am susţinut schimbări frecvente de miniştri, dar în activitatea guvernamentală şi în cea politică, întotdeauna vor fi astfel de situaţii. Atunci când eşti pe o anumită poziţie, ai sub scaun întotdeauna o bombă care poate să detoneze, se pot întâmpla lucruri care sunt în domeniul tău de responsabilitate, se pot întâmpla accidente, poţi să faci greşeli şi se întâmplă astfel de situaţii”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Totodată, Ilie Bolojan a declarat că încurajează stabilitate pe funcţii, adăugând că în orice domeniu, pentru a avea rezultate, îţi trebuie, în primul rând, timp.
”Nu poţi să livrezi de pe o zi pe alta. Gândiţi-vă ce înseamnă să renegociezi un program de tip PNRR, care înseamnă 30.000 de proiecte, care înseamnă 21 de miliarde de euro, care înseamnă jaloane şi aşa mai departe. Doar ca să faci asta, îţi trebuie echipe foarte puternice şi îţi trebuie luni de zile. Dar trebuie să le implementezi, trebuie să verifici contracte, nu sunt nişte lucruri foarte simple. Fiecare ministru se validează în fiecare zi prin ceea ce face”, a mai declarat premierul.
El a precizat că periodic pot fi făcute analize privind activitatea miniştrilor şi că ”probabil la începutul anului viitor se poate face un prim bilanţ, cel puţin după o jumătate de an”.
