Premierul Ilie Bolojan a declarat, sâmbătă, că o prelungire a războiului din Orientul Mijlociu și efectele blocării transportului de țiței și produse derivate din zona Golfului Persic determină o creștere economică mai mică peste tot în lume, cu inflație în ascensiune la nivel global, iar Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterilor la carburanți, ci dimpotrivă, finanțele țării au mai mult de pierdut în urma crizei economice.
La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global. Toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităților pe care le avem’, afirmă șeful Guvernului, într-un mesaj postat sâmbătă pe pagina sa de Facebook.
El subliniază că ‘Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți’, ci, dimpotrivă, veniturile fiscale suplimentare generate de creșterea prețurilor la benzină și motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanțele publice.
‘Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (…) Criza prețului petrolului are pentru economie costuri indirecte și mai mari. Creșterea generală a prețurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creșterii economice și afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creșterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungește, costurile cu dobânzile pot crește semnificativ, afectând echilibrul bugetar’, evidențiază premierul Bolojan.
Totodată, el arată în detaliu ce măsuri a luat Guvernul în luna martie și în prima săptămână din aprilie pentru a limita efectele acestor scumpiri și pentru păstra ‘lucrurile cât mai stabile pentru oameni și pentru economie’.
De asemenea, Bolojan arată că Guvernul acționează în limita posibilităților pe care le are ‘ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuți și a constrângerilor din prezent’.
‘În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor. Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului’, punctează premierul.
Pentru agricultori, a fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei/litru și în acest an, adaugă el.
‘Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivității sectorului, cât și asupra prețului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creșterea speculativă a prețurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creșterilor de prețuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieșite din rafinăriile din țară, creșterea prețului a fost limitată sau chiar prețurile au scăzut. Asta s-a văzut în prețul la stații, la unele rețele de benzinării’, a specificat Ilie Bolojan
Potrivit acestuia, reducerea de 11% a accizei la motorina standard, adică 30 de bani pe litru este ceea ce își permite acum Guvernul României.
‘Ieri, în ședința de Guvern, am aprobat o ordonanță de urgență prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preț mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marți. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creșterile de preț au fost duble față de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează prețul transportului de mărfuri și de călători, costul pentru funcționarea mașinilor și utilajelor grele din construcții și industrie, prețurile din economie, în general, și, implicit, costul vieții’, argumentează șeful Guvernului.
În plus, el arată că s-a luat în această perioadă și decizia de a supraimpozita profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. ‘Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanțelor, ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului’, mai punctează premierul Bolojan.
El concluzionează că se vede din aceste sume că toate încasările suplimentare la buget în urma creșterii prețurilor la carburanți sunt returnate sub forma reducerii accizei. ‘Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm’, a mai subliniat șeful Guvernului.
Executivul a adoptat vineri, 3 aprilie, actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat vineri, după ședința de la Palatul Victoria, că în acest moment nu este în lucru nicio altă măsură pentru reducerea impactului la creșterea prețurilor carburanților și nu se ia în calcul reducerea accizei și pentru benzină.
Ioana Dogioiu a fost întrebată dacă, în perioada următoare, Guvernul intenționează să vină cu alte măsuri pentru reducerea impactului creșterii prețurilor pe piața carburanților și dacă este posibil să se reducă acciza și pentru benzină.
‘Piața este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (…) Toate măsurile luate până acum – și cea de astăzi, și cele din ordonanța de săptămâna trecută – sigur că sunt în permanență evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creșterea cea mai mare de preț, fără îndoială, 75% din consumul de pe piața românească este consum de motorină și trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflație la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi și un efect anti-inflaționist’, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului.
