În contextul disputei privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, Alin Ene face apel la „Principiul lui Peter” – o teorie celebră despre incompetența în funcțiile de conducere – pentru a transmite un mesaj dur, dar subtil.
„Morala: dacă îți atingi maximul de competență la Consiliul Județean, poate ar trebui să te oprești acolo”, scrie judecătorul, cu trimitere evidentă la cariera politică a actualului premier, fost președinte al Consiliului Județean Bihor.
Postarea vine într-un moment în care premierul Bolojan duce o campanie agresivă de discreditare a magistraților, invocând așa-zise „inechități sociale” pentru a justifica tăierea pensiilor de serviciu și creșterea vârstei de pensionare. În interviuri recente, acesta a susținut că actualele pensii ale magistraților sunt nejustificate și că România nu își mai poate permite un asemenea „sistem privilegiat”.
Judecătorul Alin Ene răspunde indirect acestei retorici, printr-un comentariu cu substrat amar: „Nu judeca omul, dacă nu cunoști toată povestea, e posibil să nu fie vina lui, ci a organizației!” – o aluzie clară la faptul că nu doar persoana premierului este responsabilă pentru derapajele recente, ci și mecanismele care i-au permis ascensiunea.
Teoria evocată de magistrat – Principiul lui Peter – afirmă că, în cadrul organizațiilor ierarhice, indivizii tind să fie promovați până ating un nivel pentru care nu mai sunt competenți. Din acel moment, performanțele lor scad, dar sistemul continuă să-i mențină în funcții din inerție sau din motive politice.
Aplicarea acestei teorii în cazul lui Ilie Bolojan este cu atât mai sugestivă cu cât premierul se bucură de o imagine publică de „administrator eficient”, construită în mandatele locale din Oradea și Bihor. Însă această imagine pare să nu mai corespundă cu acțiunile sale de la Palatul Victoria, unde deciziile sale afectează în mod direct echilibrul puterilor în stat.
Guvernul Bolojan a finalizat un pachet legislativ care prevede, între altele, plafonarea pensiilor magistraților la 70% din salariul net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Aceste modificări au fost făcute fără o consultare reală a CSM și a asociațiilor profesionale ale magistraților, care au denunțat public demersul ca fiind abuziv și contrar principiilor statului de drept.
În loc de dialog și argumente juridice, premierul a optat pentru o retorică populistă, în care magistrații sunt prezentați drept vinovați pentru dezechilibrele din sistemul public de pensii. Astfel, reforma este împinsă înainte printr-un mecanism simplu și periculos: învrăjbirea populației împotriva unei întregi categorii profesionale.
