Un nou proiect legislativ elaborat de Guvernul Bolojan prevede o restructurare profundă a sistemului pensiilor de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar din instanțe și parchete. Modificările vizează atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei și cuantumul acesteia, introducând o serie de restricții care, în viziunea inițiatorilor, au scopul de a alinia regimul pensiilor de serviciu la principiile contributivității și sustenabilității bugetare. Proiectul modifică Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din instanțe, dar și alte acte normative conexe.
Una dintre cele mai importante modificări este creșterea vârstei standard de pensionare pentru magistrați de la 60 la 65 de ani. Pentru a beneficia de pensie de serviciu, aceștia vor trebui să aibă o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani efectuați în funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională, ori în alte funcții juridice asimilate. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu scade de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, cuantumul net al pensiei nu va mai putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, față de plafonul anterior de 100%.
Pentru magistrații care nu au îndeplinit vechimea de 25 de ani în funcțiile specifice, dar au între 20 și 25 de ani în sistem, proiectul prevede o reducere a pensiei cu 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea necesară, dublând penalizarea față de reglementarea anterioară. De asemenea, perioada de referință folosită pentru calculul pensiei crește de la 48 la 60 de luni, fiind excluse din baza de calcul veniturile ocazionale sau cele pentru care nu s-au plătit contribuții sociale (prime, diurne, restituiri etc.).
Proiectul introduce și o perioadă tranzitorie, aplicabilă între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, în care magistrații se pot pensiona cu condiția unei vechimi de cel puțin 25 de ani în funcțiile juridice specifice și a unei vârste minime de 47 de ani și 8 luni. Această vârstă va crește progresiv, cu câte 4 ani în fiecare an, până la atingerea pragului de 65 de ani. În plus, pentru a facilita trecerea către noul sistem, proiectul permite ca, în anumite condiții, să fie valorificată o perioadă de cel mult 5 ani în care persoana a activat în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic, grefier cu studii superioare etc.), cu condiția ca aceste perioade să fi fost realizate înainte de intrarea în sistemul de justiție. Această posibilitate va fi limitată treptat, până la dispariția completă a acestei facilități începând cu anul 2030.
Totodată, proiectul stipulează că pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani cerută pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei va putea fi majorat cu câte 1%, doar pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a noii legi. De asemenea, se menține dreptul celor pensionați deja sau care își depun cererea până la intrarea în vigoare a noii legi să beneficieze de pensia stabilită conform legislației anterioare, fără recalculare.
Reglementările mai stricte se vor aplica și personalului auxiliar de specialitate (grefieri, specialiști criminaliști etc.). Aceștia vor putea obține pensia de serviciu doar dacă îndeplinesc condiția unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 de ani în specialitatea juridică. Pensia de serviciu va fi redusă la 55% din media salariilor brute din ultimele 60 de luni, iar plafonul net va fi de maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Cei care nu au vechimea completă vor suferi o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă, iar pensionarea la vârste mai mici nu va mai fi posibilă decât temporar, conform unui calendar de tranziție. Vârsta standard de pensionare pentru această categorie va crește treptat până la 65 de ani până la 1 decembrie 2030.
Proiectul reduce și beneficiile în caz de pensionare pentru invaliditate sau pentru urmașii magistraților. Soțul supraviețuitor va putea primi pensie de urmaș abia la împlinirea vârstei de 65 de ani (în loc de 60), iar cuantumul pensiei va fi raportat la noile limite aplicabile pensiilor de serviciu (55% din media veniturilor, plafon net de 70%). Pensia de invaliditate va fi acordată în baza acelorași reguli ca pensia obișnuită, în funcție de baza de calcul redusă și plafonul impus de noua lege.
Un alt punct major din proiectul de reformă este abrogarea mecanismului de actualizare automată a pensiilor de serviciu. Până acum, pensiile de serviciu se actualizau automat ori de câte ori erau majorate indemnizațiile brute ale magistraților sau ale grefierilor în activitate. Acest mecanism este eliminat complet pentru viitor, ceea ce înseamnă că pensiile nu vor mai crește în același ritm cu salariile celor din sistem, cu excepția celor deja pensionați sau care se vor pensiona conform normelor vechi.
Draftproiect lege pensii de serviciu în justiție by florinpuscas
