Exploziile de acum aproape trei ani au provocat scurgeri de gaz din Nord Stream 1 și 2 – două conducte importante care transportau gaz rusesc către Europa – și au declanșat o operațiune de amploare pentru a găsi responsabilii.
Originea exploziilor a făcut obiectul unor speculații intense și a alimentat și mai mult tensiunile politice din Europa după invazia Rusiei în Ucraina.
Niciuna dintre conducte nu transporta în mod activ gaz către Europa în momentul scurgerilor, deși gazele erau încă sub presiune, iar atât Ucraina, cât și Rusia au negat orice implicare.
Biroul procurorului federal din Germania a anunțat arestarea. Într-o declarație, aceștia au afirmat că suspectul, numit doar Serhii K în conformitate cu legislația germană privind confidențialitatea, “aparține unui grup de persoane care au amplasat dispozitive explozive în conductele de gaz Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apropierea insulei Bornholm în septembrie 2022”.
Poliția italiană a confirmat arestarea suspectului la Rimini, în nordul Italiei, dar a oferit puține alte detalii. Acesta va fi adus în fața unui judecător german după ce va fi extrădat.
Suspectul și complicii săi au folosit un iaht cu vele pentru a comite atacul, călătorind din portul Rostock, au declarat procurorii germani, adăugând că nava a fost închiriată de la o companie germană prin intermediari care au folosit documente de identitate falsificate.
Descoperirea vine după ce, în august 2024, autoritățile germane au emis un mandat internațional de arestare pe numele unui alt ucrainean suspectat că ar fi provocat pagube la conducte.
Presa germană a relatat la acea vreme că investigațiile au vizat un echipaj format din șase persoane, dintre care cinci bărbați și o femeie.
În timpul călătoriei, echipajul ar fi fost suspectat că s-a scufundat în Marea Baltică și a atașat explozibili la conductele masive Nord Stream, care ulterior au detonat și au deteriorat ambele conducte, potrivit ARD, Die Zeit și Süddeutsche Zeitung.
Atât Danemarca, cât și Suedia au investigat atacul, dar și-au închis anchetele în 2024, lăsând Germania singura țară care urmărește cazul.
