Uniunea Europeană trebuie să se asigure că dispune de stocuri suficiente de medicamente critice, iar sarcina principală este de a reloca producția medicamentelor salvatoare de vieți pe propriul teritoriu, a declarat europarlamentarul bulgar Kristian Vighenin (Partidul Socialist Bulgar / Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) în podcastul BTA EU Lex BG, referitor la viitoarea lege a medicamentelor critice.
Vighenin a comentat, de asemenea, și alte reglementări și inițiative strategice europene din domeniul sănătății, în cadrul programului EU4Health 2021-2027. Printre acestea se numără Regulamentul referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea (SEDS), Legea Biotech 1, Planul european de combatere a cancerului și, recent, Planul EU Safe Hearts pentru sănătatea cardiovasculară. Alte subiecte discutate au vizat pachetele legislative menite să reducă sarcinile administrative în UE (Omnibus), precum și dezbaterea privind o ‘Europă cu două viteze’. În podcastul EU Lex BG, BTA discută cu europarlamentarii bulgari despre legislația europeană și modul în care aceasta se aplică în Bulgaria.
Europarlamentarul a subliniat că legea europeană privind medicamentele critice trebuie adoptată anul acesta, fără amânări. Reglementarea este, în primul rând, o reacție la pandemia COVID-19, dar europarlamentarul bulgar a citat și războaiele actuale ca un alt exemplu de situație de urgență. Potrivit acestuia, UE trebuie să fie capabilă să răspundă imediat cu medicamentele necesare în cazul unei noi pandemii sau al unui dezastru natural. În cadrul noii reglementări, industria farmaceutică va primi sprijin, iar Viggenin și-a exprimat speranța că industria farmaceutică internă a Bulgariei, unde țara are o tradiție puternică, va beneficia de acest lucru.
‘În Uniunea Europeană, producția de antibiotice a încetat practic aproape complet. Majoritatea antibioticelor pe care le folosim le importăm din afara UE’, a adăugat europarlamentarul. Potrivit lui Vighenin, eforturile trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de antibiotice noi și mai eficiente, deoarece microbii au dezvoltat deja rezistență la medicamentele existente, care nu mai oferă efectul dorit în tratarea bolilor.
O posibilă soluție ar putea veni din noua lege europeană privind biotehnologiile, care vizează nu doar promovarea cercetării științifice în UE, ci și transpunerea acesteia în soluții practice și aplicabile. ‘Se dovedește că UE rămâne lider în ceea ce privește dezvoltările teoretice și cercetarea științifică. Problema noastră principală este însă modul în care această cercetare este transpusă în afaceri și aplicații concrete care pot fi implementate în viața de zi cu zi’, a concluzionat Vighenin.
Kristian Vighenin a comentat și problema așa-numitelor ‘deșerturi de sănătate’ din UE – zone în care accesul la îngrijiri medicale și medicamente este foarte limitat. El a remarcat că anumite regiuni din Bulgaria seamănă tot mai mult cu acest profil. Potrivit europarlamentarului bulgar, politica de sănătate în cadrul Uniunii rămâne în primul rând națională, și este dificil de ocolit acest aspect. În opinia sa, o abordare realistă a acestei probleme poate fi realizată prin tehnologii digitale, inclusiv telemedicină.
‘În primul rând, consider că, în ciuda rezistenței, trebuie să ajungem la un punct în care nu doar medicamentele fără prescripție, ci și cele cu prescripție să poată fi comandate online și livrate, astfel încât o persoană în vârstă să nu fie nevoită să parcurgă 20-30 km până la farmacie pentru a cumpăra medicamente; farmacia ar trebui să le poată livra după ce au fost comandate online’, a spus Vighenin.
De asemenea, el a cerut implementarea rapidă a consultațiilor online cu medici. ‘Întâlnesc tot mai multe persoane, mai ales în aceste zone îndepărtate, dar nu numai acolo, care se bazează deja pe inteligența artificială pentru sfaturi medicale, ceea ce consider foarte periculos. În multe locuri, oamenii nu au în prezent altă opțiune decât să întrebe AI. Ar trebui să aibă același acces facil la un medic real, care să le poată oferi îndrumare corespunzătoare’, a argumentat Vighenin.
Referitor la discuția reînnoită despre ideea unei ‘Europe cu două viteze’, Vighenin a spus că în Bulgaria există o înțelegere clară că o astfel de divizare nu trebuie permisă. Potrivit acestuia, în termeni de venit absolut, Bulgaria se situează încă în partea de jos a UE și va dura timp până să recupereze. Totuși, în alte domenii în care țara a rămas mult timp în urmă – cum ar fi știința și cercetarea, rolul femeilor în aceste domenii și probleme legate de educație – Bulgaria pare să își ocupe treptat locul corespunzător. Vighenin și-a exprimat speranța că alegerile viitoare vor pune capăt instabilității politice din Bulgaria și vor permite țării să se situeze la nivelul mediu european în toate sectoarele, o direcție spre care se îndreaptă constant.
Programul EU4Health a fost creat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/522, consolidând rolul UE și completând politicile statelor membre pentru atingerea obiectivelor comune de sănătate.
Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.
