Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, respectiv 588, însă doar 1 din 3 adăposturi este operaţional, potrivit datelor prezentate într-un raport al Curţii de Conturi. Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul are 185, Prahova are 183 de adăposturi, Constanţa – 114, Bihor 96 şi Braşov 93. La polul opus sunt 7 judeţe care au mai puţin de 8 adăposturi pentru protectia civililor în caz de conflict armat. În Caraş-Severin există 8 astfel de adăposturi, în Tulcea sunt 6, în Dâmboviţa şi Buzău câte 5, judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, în timp ce judeţul Neamţ are doar un adăpost.
Raportul făcut public de Curtea de Conturi include exemple de bune practici în ceea ce priveşte amenajarea şi întreţinere a adăposturilor pentru protecţie civilă, dar şi contraexemple.
Exemple de bună practică identificate în cadrul vizitelor făcute pe teren au fost identificate în Galaţi Dolj, Cluj, Constanţa, Prahova.
În judeţul Galaţi au fost investite fonduri de la bugetul local pentru reabilitarea
unui număr de 28 de adăposturi şi puncte de comandă, în judeţul Constanţa – în perioada 2022-2023, 5 din cele 7 localităţi care au în administrare adăposturi de protecţie civilă au prevăzut în bugetul propriu fonduri pentru aducerea/menţinerea în stare de operativitate a adăposturilor, astfel au fost reabilitate 21 adăposturi de protecţie civilă.
În judeţul Prahova, în perioada 2023-2024, au fost investite fonduri de la bugetul
local pentru renovarea unui număr de 20 de adăposturi şi puncte de comandă.
În municipiul Cluj Napoca există spaţii care au dublă utilitate socio-economică. Este cazul adăpostului administrat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj Napoca. folosit şi ca spaţiu de recreere pentru studenţi şi angajaţii
facultăţii, fiind amenajat ca sală de fitness şi al adăpostului administrat de un operator economic, amenajat ca poligon de tragere.
În municipiul Craiova există un adăpost de protecţie civilă administrat de Facultatea de Drept din cadrul Universităţii este utilizat şi ca spaţiu pentru activităţi educative, respectiv club de speologie. Tot la Craiova au fost luate măsuri astfel încât la subsolurile blocurilor nu s-a permis transformarea locaţiilor în spaţii de depozitare iar în spaţiul administrat de firma care deţine un mall există 7 adăposturi de protecţie civilă cu o capacitate de până la 100 de persoane pe fiecare adăpost, localizate la nivelul -2 al clădirii
La Timişoara, Primăria oraşului a intabulat un număr de 48 de adăposturi publice situate in imobile la care subsolul nu a fost inclus în părţile comune indivize ale blocului şi au fost marcate cu semnul distinctiv de protecţie civilă ce conţine un cod QR, care prin scanare indică locaţia tuturor adăposturilor din proximitatea zonei.
Pe de altă parte, au fost identificate sute de adăposturi cu deficienţe grave: lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecţia persoanelor din interiorul adăposturilor; tâmplărie metalică deteriorată (ruginită, dispozitivele de înzăvorâre rupte/ blocate), din cauza umidităţii crescute din interiorul subsolurilor imobilelor, defecţiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor şi implicit a adăposturilor; instalaţii electrice dezafectate total sau parţial, dezafectarea tablourilor electrice, precum şi descompletarea acestora de către
persoane ce au avut acces în adăposturi electrice; exploatarea acestora cu improvizaţii şi/ sau defecţiuni; nerealizarea, nefuncţionarea sau scoaterea din funcţiune a instalaţiei de filtro-ventilaţie; instalaţii de filtro-ventilaţie descompletate sau deteriorate total/ parţial, fiind scoase din uz prin lipsa motoarelor electrice de acţionare a sistemului, descompletarea supapelor de suprapresiune, ieşirile de salvare de tip „săritură de lup” au uşile de acces blocate sau prezintă urme de uzură, sunt colmatate cu deşeuri sau pământ, capacele de ieşire de salvare sunt astupate cu asfalt.
Un astfel de adăpost pentru protecţie civilă există la sediul Ministerului Transporturilor.
