Bulgari votează duminică pentru a alege un nou Parlament în cele de-ale şaptelea alegeri legislative din 2021 încoace, cu o mare lehamite şi spectrul extremei drepte proruse şi fără speranţa de a ieşi din impas, relatează AFP.
Scrutinele se perindă în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), în care suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara lui 2020 – când Sofia era zguduită de manifestaţii anticorupţie – s-a evaporat.
Această tabără pleacă din nou ca favorită în alegeri. Condus de către fostul premier Boiko Borisov, Partidul GERB este creditat cu aproximativ 26% dintre intenţiile de vot.
”Oamenii vor un Guvern, stabilitate, securitate”, a declarat el venind să voteze, în blugi şi cu o haină neagră.
Însă riscă, din nou, să nu găsească aliaţi pentru ca să formeze o majoritate într-un Parlament extrem de fragmentat.
Rata prezenţei la vot se anunţă în continuare slabă. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la urne – cel mai slab nivel de la căderea comunismului, în urmă cu 35 de ani.
De această dată, 9,55% dintre bulgari se expimaseră până la ora locală 11.00 (şi ora României), faţă de 8,34% la aceaşi oră, în iunie.
Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (şi ora României), iar primele estimări la ieşirea de la urne urmează să fie publicate către ora locală 20.00 (şi ora României).
”VREME PLĂCUTĂ”
”Sper să vină mai mulţi oameni. Vremea este plăcută, iar asta mă face să cred că se poate mişca ceva”, a declarat AFP p pensionară, Magdalina Iotova.în vârstă de 74 de ani.
Anchetele de opinie arată că peste 60% dintre locuitori consideră situaţia ”extrem de îngrijorătoare”.
Prin această criză politică fără precedent din 1989 încoace, naţionaliştii proruşi de la Vîzrajdane (Renaşterea) se instalează pe termen lung în peisajul politic.
”Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără amestec” străin, a declarat preşedintele formaţiunii Kostadin Kostadinov, o aluzie la Bruxelles şi Washington.
Sondajele creditează cu 13-14% această formaţiune, tot atât cât cu cât îi creditează pe conservatorii de la CC/BD, care pierd teren în şirul alegerilor.
Kiril Petkov, un fost premier efemer liberal şi proeuropean, declară că vrea ”să continue politica anticorupţie” dacă revine la putere.
Vîzrajdane, foarte prezentă în campanie, se poate lăuda în faţa electoratului său cu adoptarea în această vară de către Parlament a iniţiativei sale împotriva ”propagandei” LGBT+ în şcoli.
Textul insoirat în mod direct din Rusia, în această ţară membră a NATO, dar în continuare foarte rusofilă.
”Infliuenţa Vîzrajdane creşte atât de mult, încât partidul devine un potenţial partener al GERB”, comentează la AFP directorul Institutului Market Links Dobromir Jivkov.
NECUNOSCUTA AMERICANĂ
Borisov a deschi uşa unei apropieri, recunoscând însă că ”partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu vor permite” un astfel de scenariu.
De la invazia Ucrainei de către Rusia, el a trecut în mod clar de partea Moscovei, însă o eventuală victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane de la 5 noiembrie ar putea schimba datele, potrivit analistului.
Alegerea candidatului republican şi ”indulgenţa (acestuia) faţă de păcatele corupţiei” ar putea să favorizeze totodată o coaliţie a GERB cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.
Deputatul în vârstă de 44 de ani a creat o facţiune disidentă în cadrul Partiului MDL al minorităţii musulmane, care ar putea obţine 7% dintre voturi sau chiar mai mult.
Marasmul – care îi îngrijorează pe investitotii străini – a pus în suspans reformele anticorupţie şi tranziţia energetică, compromiţând plata unor fonduri euriopene în valoare de miliarde de euro.
Această situaţie a provocat amânarea aderării la zona euro şi aderarea deplină la spaţiul Schengen de liberă circulaţie.
În plus, organizarea celor şapte rânduri de alegeri se ridică la peste 300 de milioane de euro.
