Banca centrală a Germaniei a propus marţi o reformă majoră a plafonului constituţional al îndatorării, ceea ce ar putea permite guvernului să acceseze până la 220 de miliarde de euro suplimentari pentru apărare şi investiţii în acest deceniu, transmite CNBC.
Aşa-numita frână a datoriei, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din PIB, este criticată de investitori şi partide politice pentru că încetineşte creşterea economică. Economia germană, cea mai mare din Europa, s-a contractat în ultimii doi ani, iar această restricţie bugetară limitează investiţiile statului într-un moment în care sectorul privat are dificultăţi, iar încrederea consumatorilor scade.
Deşi o flexibilizare a cheltuielilor este considerată esenţială pentru redresarea economică a Germaniei, Friedrich Merz, viitorul cancelar, a declarat că o reformă rapidă a regulilor fiscale este imposibilă, din cauza complexităţii procesului. Totuşi, necesitatea creşterii cheltuielilor pentru apărare a adus o urgenţă suplimentară în modificarea acestor reguli, mai ales după ce SUA au anunţat suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina.
Propunerea Bundesbank prevede creşterea plafonului de îndatorare al guvernului la maximum 1,4% din PIB, dacă datoria publică este sub 60% din PIB, dintre care 0,9 puncte procentuale ar fi destinate investiţiilor, în special în infrastructură. Dacă datoria depăşeşte 60% din PIB, împrumuturile ar fi limitate la 0,9%, fiind alocate integral investiţiilor.
”Dacă rata datoriei este sub 60%, capacitatea de îndatorare creşte cu un total de 220 de miliarde de euro până în 2030, comparativ cu situaţia actuală. Dacă datoria depăşeşte 60% din PIB, atunci această sumă va fi cu 100 de miliarde de euro mai mare până în 2030 decât în prezent”, a precizat Bundesbank.
În prezent, datoria Germaniei este de aproximativ 62% din PIB şi scade lent, pe fondul unei creşteri economice slabe. Deşi acest nivel este redus comparativ cu alte economii majore, alegătorii germani, reticenţi faţă de datorie şi inflaţie, au preferat în mod tradiţional guvernele care promovează austeritatea.
Parlamentul actual ar putea totuşi aproba un nou fond special pentru a stimula cheltuielile de apărare şi pentru a asigura sprijin rapid Ucrainei.
În acest context, Bundesbank a menţionat că, deşi o astfel de soluţie este posibilă, preferă o reformă a frânei datoriei, deoarece un fond special ar avea limite şi ar fi mai puţin transparent.
”Preferăm o reformă fundamentală a frânei datoriei, care să asigure o mai bună predictibilitate, dar un fond special cu parametri financiari comparabili ar putea fi, de asemenea, o opţiune,” a declarat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel.
